Cât se câștigă în Europa: diferențe mari între state, dar România urcă la puterea de cumpărare

Ianuarie este, în mod tradițional, o lună a schimbărilor profesionale . Angajații își pun în aplicare rezoluțiile de Anul Nou, iar companiile își calibrează planurile de recrutare pentru primul trimestru.

Pentru mulți lucrători, salariul rămâne criteriul decisiv în alegerea următorului pas în carieră. Dincolo de diferențele evidente dintre sectoare, veniturile variază semnificativ de la o țară europeană la alta, atât în termeni nominali, cât și în funcție de puterea de cumpărare.

Puterea de cumpărare

Atunci când veniturile sunt raportate la standardul puterii de cumpărare (PPS), care ține cont de costul vieții, diferențele dintre țări se reduc semnificativ. În acest caz, salariile variază între 21.644 PPS în Grecia și 55.051 PPS în Luxemburg. Raportul dintre minim și maxim scade la 2,5.

România urcă considerabil în clasament atunci când se ia în calcul puterea de cumpărare. Țara noastră se situează peste țări precum Croația, Polonia, Malta, Italia, Portugalia sau Cehia, depășind pragul de 36.000 de PPS. În schimb, Estonia coboară în clasament, potrivit Antena 3.

Dacă ritmul mediu de creștere salarială din ultimii cinci ani se menține, salariul mediu anual din UE ar putea ajunge la 41.600 de euro în 2025 și la aproximativ 43.400 de euro în 2026. Deși, evoluțiile vor continua să difere semnificativ de la o țară la alta.

Salariile din UE. Discrepanțe mari între Est și Vest

Salariile din UE. Discrepanțe mari între Est și Vest

Salariul mediu anual per angajat în Uniunea Europeană este de 39.808 euro. Diferențele dintre statele membre sunt însă considerabile. De la 15.387 euro în Bulgaria, până la 82.969 euro în Luxemburg, adică de peste 5 ori mai mult, potrivit datelor Eurostat.

Pe lângă Luxemburg, alte cinci state depășesc pragul de 50.000 de euro pe an: Danemarca, Irlanda, Belgia, Austria și Germania. La polul opus, se află Grecia, Ungaria și Bulgaria. Țări unde, salariile medii anuale rămân sub 20.000 de euro.

Potrivit Giuliei De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (ILO), productivitatea și structura economică sunt factori determinanți ai nivelului salarial. Țările cu sectoare puternice cu valoare adăugată ridicată, precum IT-ul, finanțele sau industria avansată, pot susține salarii mai mari decât economiile axate pe agricultură, textile sau servicii de bază.