Decizia lui Nicușor Dan. Articolul 4 NATO a fost…

România merge pe o altă strategie după incidentul de la Galați. Președintele Nicușor Dan și autoritățile de la București au decis să solicite întărirea capacităților de apărare și sprijin concret din partea aliaților NATO, în contextul în care analiza situației generate de drona rusească va continua inclusiv la nivelul Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit unor surse de la Palatul Cotroceni, România a ales să urmărească obținerea unor beneficii concrete de securitate și capabilități suplimentare din partea partenerilor NATO. Subiectul va fi discutat și în cadrul Consiliului Nord-Atlantic programat pentru 10 iunie, unde se va analiza incidentul de la Galați, alături de alte teme privind securitatea regională.

Sursele citate de Știrile PRO TV au explicat că România nu a activat Articolul 4 al NATO după prăbușirea dronei rusești, considerând că acest mecanism este adesea privit ca un pas premergător unor măsuri mai ample în cadrul Alianței și că autoritățile urmăresc în acest moment rezultate concrete în ceea ce privește apărarea teritoriului național.

România primește întăriri din partea aliaților

În urma discuțiilor purtate la nivel aliat, România urmează să beneficieze de noi măsuri de sprijin. Spania va trimite două elicoptere Airbus HN90, parte a unui pachet de sprijin operațional destinat consolidării securității regionale.

În același timp, Italia a confirmat deja desfășurarea a 100 de militari pe teritoriul României, măsură anunțată anterior în cadrul cooperării NATO și care vine pe fondul creșterii preocupărilor privind securitatea la granița estică a Alianței.

Surse apropiate discuțiilor au precizat că România colaborează și cu o firmă de consultanță strategică pentru redefinirea prezenței militare americane pe teritoriul național. Obiectivul nu este neapărat creșterea numărului de militari, ci obținerea unor capabilități militare moderne și eficiente din partea aliaților.

Ce a declarat ministrul Apărării

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat vineri, la Galați, că România a solicitat încă din luna februarie sprijin NATO pentru combaterea amenințărilor generate de drone în zona Dobrogei.

„Ministerul Apărării, în luna februarie, eu am trimis la NATO o solicitare cu privire la niște capabilități pe care le considerăm necesare pentru lupta împotriva dronelor în zona Dobrogei. În discuțiile de azi din CSAT, s-a luat decizia de a discuta în interiorul Consiliului Euro-atlantic pentru ca solicitarea făcută în februarie să și fie îndeplinită de statele membre, în sensul de a ne trimite astfel de capabilități, până când ceea ce am reușit să contractăm în ultimele luni ne va fi și livrat”, a declarat acesta.

Ce prevede Articolul 4 al NATO

Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord oferă posibilitatea unui stat membru să solicite consultări oficiale atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate.

Acest articol nu presupune automat măsuri militare și nici activarea apărării colective, ci reprezintă un mecanism de consultare între aliați pentru evaluarea situației și stabilirea unor eventuale măsuri comune.

În schimb, Articolul 5 reprezintă clauza de apărare colectivă a NATO și stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.

De câte ori a fost invocat Articolul 4

De la înființarea NATO în 1949, Articolul 4 a fost activat de șapte ori. Cea mai recentă invocare a avut loc după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022, când Polonia, România și alte state de pe flancul estic au solicitat consultări urgente în cadrul Alianței.

Anterior, Polonia a apelat la acest mecanism și în 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia. De asemenea, Turcia a utilizat în mai multe rânduri Articolul 4 în contextul amenințărilor venite din Siria și Irak.

Potrivit informațiilor prezentate în material, NATO a folosit acest mecanism și după incidentele provocate de drone rusești care au încălcat spațiul aerian al Poloniei în anul 2025.