Sondaj nou. Cu cine ar vota românii dacă duminică ar fi alegeri

Criza guvernamentală și disputele politice intense din ultimele luni au stârnit un interes uriaș în rândul românilor, similar cu cel din perioadele de campanie electorală. Cel mai recent sondaj realizat de Agenția de Rating Politic (ARP) arată o mobilizare masivă a electoratului, fenomen care a avantajat în mod direct partidele mari și a lăsat în urmă formațiunile politice mai mici.

Afluxul de noi votanți, proveniți în special din rândul celor care se declarau anterior nehotărâți, a redesenat raportul de forțe de pe scena politică românească.

Cine conduce în preferințele românilor: AUR domină, PNL înregistrează un salt spectaculos

Conform datelor colectate de ARP, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își menține poziția de lider detașat în intenția de vot, înregistrând o ușoară creștere. Marea surpriză a acestei perioade este însă Partidul Național Liberal (PNL), care a reușit o ascensiune fulminantă, devenind principalul beneficiar al crizei recente.

Clasamentul partidelor în preferințele electoratului se prezintă astfel:
AUR: 36,4%
PNL: 22,4%
PSD: 17,9%
USR: 10,5%
UDMR: 4,9%
SOS România: 2,9%

Această dinamică arată o polarizare clară a votului, în care partidele mari reușesc să își consolideze bazinele sau chiar să atragă noi simpatizanți, în timp ce partidele mai mici își pierd din tracțiune.

Efectul crizei politice: Analiza comparativă a evoluției partidelor

Compararea datelor actuale cu cele din luna aprilie 2026, perioada anterioară declanșării tensiunilor politice, scoate în evidență fluctuații majore de procente în dreptul partidelor analizate:
AUR: creștere de la 35,8% la 36,4%
PNL: creștere masivă de la 14,2% la 22,4%
PSD: creștere ușoară de la 17,2% la 17,9%
USR: scădere de la 11,2% la 10,5%
UDMR: scădere de la 5,5% la 4,9%
SOS România: scădere abruptă de la 6,2% la 2,9%

În plus, prezența estimată la vot a crescut semnificativ pe fondul scandalului politic, urcând de la 48% la aproape 55%.

Analiza ARP: Efectul „Bolojan” și bazinele complementare

Specialiștii ARP subliniază că PNL a reușit să capitalizeze cel mai bine acest moment de tensiune, atrăgând voturile cetățenilor indeciși, dar și pe cele ale unor dezamăgiți de USR sau REPER. În timp ce alegătorii PNL și AUR dau dovadă de o mobilizare excelentă în cazul unor alegeri anticipate, publicul PSD rămâne cel mai puțin interesat de urne, deși partidul își păstrează capitalul de bază.

De asemenea, analiza atrage atenția asupra faptului că USR se confruntă cu o amenințare reală de erodare a electoratului propriu în favoarea liberalilor, ca urmare a efectului generat de ascensiunea de imagine a lui Ilie Bolojan. O altă concluzie interesantă a sociologilor vizează complementarietatea bazinelor electorale ale PSD și AUR, care, dacă s-ar uni la nivel de votanți, ar putea forma un bloc de stânga-populist greu de combătut.

Sondajul ARP a fost realizat la nivel național în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.774 de persoane, având o eroare statistică de 2,8%.

Sursa foto: Dreamstime