Ce pensie are o româncă care a fost badantă Austria

Sute de mii de femei din România au plecat de-a lungul ultimelor două decenii pentru a îngriji bătrâni în Austria (activitate cunoscută sub termenul de 24-Stunden-Betreuung sau „badante”), sperând că sacrificiul anilor petrecuți departe de familie le va asigura o bătrânețe lipsită de griji materiale! Momentul ieșirii la pensie vine însă cu un duș rece crunt pentru majoritatea acestor lucrătoare, sumele calculate de statul austriac după 20 de ani de muncă grea fiind de o modestie revoltătoare în raport cu efortul depus.

Mulți români trăiesc cu iluzia că munca în străinătate garantează automat pensii consistente în euro, similare nivelului de trai din statele vestice. În realitate, statutul juridic sub care își desfășoară activitatea aproape toate îngrijitoarele din Austria ascunde o capcană birocratică uriașă, care reduce dramatic drepturile bănești la vârsta retragerii din activitate.

Iată cum se calculează pensia unei îngrijitoare în Austria, de ce un an de cotizație aduce doar aproximativ 20-25 de euro la pensie și care sunt soluțiile de completare prevăzute de legislația europeană:

Capcana statutului de persoană independentă (Gewerbe) și contribuțiile minime SVS

Marea problemă care generează pensii atât de mici pentru îngrijitoarele din Austria ține de forma contractuală pe care statul austriac o impune:

Aproape 99% dintre îngrijitoarele de bătrâni nu sunt angajate cu contract individual de muncă, ci funcționează ca persoane fizice independente cu autorizație comercială (Personenbetreuer-Gewerbe).

În această calitate, ele sunt asigurate obligatoriu la Casa de Asigurări Sociale a Lucrătorilor Independenți (SVS – Sozialversicherungsanstalt der Selbständigen).

Pentru a rămâne cu un venit net rezonabil din indemnizația lunară primită de la familiile pacienților, îngrijitoarele plătesc contribuții sociale calculate la baza minimă legală de asigurare.

Contribuind doar la plafonul minim, sumele acumulate în contul personal de pensie (Pensionskonto) sunt extrem de reduse, reflectând o bază de calcul minimală.

Calculul real după 20 de ani de cotizație: De ce se adaugă doar 20-25 de euro pe an de muncă

Sistemul de pensii austriac funcționează pe baza unui cont individual în care se adaugă un procent din venitul asigurat anual:

În sistemul de calcul al contului de pensie (Pensionskonto), o îngrijitoare care cotizează la nivelul minim stabilit de SVS adună pentru fiecare an complet lucrat un drept de pensie brută de doar aproximativ 20 până la 25 de euro pe lună.

Astfel, după 20 de ani de activitate continuă și cotizații minime achitate în Austria, pensia rezultată se situează în jurul a doar 400 – 500 de euro brut pe lună.

Deși statul austriac plătește această pensie în 14 tranșe anuale (incluzând al 13-lea și al 14-lea salariu/pensie), suma lunară rămâne infimă dacă persoana dorește să trăiască în Austria sau chiar să își asigure traiul zilnic în România.

Această realitate dură confirmă că anii de navetă și efort fizic epuizant nu se traduc automat într-o pensie occidentală confortabilă.

Ajutorul compensatoriu din Austria (Ausgleichszulage) și condiția de rezidență

Austria prevede prin lege o pensie minimă garantată (Ausgleichszulage / Mindestpension), însă accesul la acest supliment financiar este condiționat strict:

Nivelul minim garantat pentru un pensionar singur în Austria depășește pragul de 1.200 de euro pe lună, statul plătind diferența dacă pensia acumulată este mai mică.

Marea capcană este că acest supliment de compensare se acordă exclusiv pensionarilor care își mențin reședința obișnuită și domiciliul efectiv pe teritoriul Austriei.

Dacă românca decide să se repatrieze definitiv în România la pensie, dreptul la Ausgleichszulage se pierde automat, urmând să primească strict pensia acumulată din contribuții (adică cei aproximativ 400-500 de euro).

Prin urmare, îngrijitoarea este pusă în fața unei alegeri dureroase: să rămână chiriașă într-o țară străină pentru a primi suplimentul sau să se întoarcă acasă doar cu pensia de bază.

Totalizarea perioadelor de asigurare între România și Austria

Legislația europeană privind coordonarea sistemelor de securitate socială oferă o plasă de siguranță pentru atingerea stagiului de cotizare:

Dacă o femeie a lucrat 15-20 de ani în România și alți 15-20 de ani ca îngrijitoare în Austria, anii se cumulează pentru deschiderea dreptului la pensie în ambele state.

Fiecare țară calculează și plătește o pensie proporțională (pro-rata) strict pentru anii în care s-au achitat contribuții pe teritoriul său național.

Dosarul unic internațional de pensie se depune la casa de pensii din județul de domiciliu din România, urmând ca instituțiile să comunice direct prin formularele europene.

Chiar și cumulată cu o pensie medie din România, suma totală reprezintă adesea o dezamăgire cruntă pentru femeile care și-au sacrificat sănătatea și tinerețea îngrijind bătrânii Europei.

Sursa foto: Dreamstime