Două cutremure în Vrancea în mai puțin de două ore

Două cutremure s-au produs sâmbătă dimineață, 3 octombrie 2026, în zona seismică Vrancea, la mai puțin de două ore unul de celălalt, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului. Primul, de magnitudine 2,9, a avut loc la ora 02:41, iar al doilea, mai puternic, de magnitudine 3,5, s-a produs la ora 04:22, ambele la adâncimi de peste 130 de kilometri.

Seismele de această intensitate sunt frecvente în zona Vrancea și, de regulă, nu sunt resimțite de populație sau sunt percepute doar slab, de persoanele aflate la etajele superioare ale clădirilor din apropierea epicentrului. Nu au fost raportate pagube. Faptul că două cutremure s-au produs într-un interval atât de scurt atrage însă atenția asupra activității constante a celei mai importante surse seismice din România.

Iată detaliile fiecărui seism, așa cum au fost înregistrate de rețeaua seismică națională.

Cele două cutremure de sâmbătă dimineață

Primul cutremur s-a produs la ora 02:41:35, în județul Vrancea, la o adâncime de 136,9 kilometri, și a avut magnitudinea 2,9. Epicentrul s-a aflat la aproximativ 43 de kilometri de Focșani, 59 de kilometri de Buzău, 69 de kilometri de Sfântu Gheorghe, 79 de kilometri de Brașov și 92 de kilometri de Ploiești.

Al doilea seism a avut loc la ora 04:22:25, de această dată în județul Buzău, tot în aria zonei seismice Vrancea. Magnitudinea a fost de 3,5, iar adâncimea de 140,9 kilometri. Epicentrul s-a situat la aproximativ 55 de kilometri de Focșani, 59 de kilometri de Buzău, 60 de kilometri de Sfântu Gheorghe, 68 de kilometri de Brașov și 83 de kilometri de Ploiești.

Ambele cutremure au fost de adâncime intermediară, tipul caracteristic zonei Vrancea, unde majoritatea seismelor se produc între 60 și 200 de kilometri sub suprafață.

De ce este Vrancea zona seismică cea mai importantă din România

Zona Vrancea, situată la curbura Carpaților, generează cele mai puternice cutremure care afectează teritoriul României. Particularitatea ei este adâncimea mare a seismelor, care face ca undele să se propage pe suprafețe foarte întinse, astfel încât un cutremur puternic poate fi resimțit de la Chișinău până la Sofia și chiar mai departe.

Cele mai cunoscute cutremure vrâncene din ultimul secol au fost cel din 10 noiembrie 1940, cel din 4 martie 1977, soldat cu peste 1.500 de morți, majoritatea în București, precum și seismele din 1986 și 1990. De atunci, zona produce constant cutremure mici și moderate, care sunt înregistrate de rețeaua INFP aproape zilnic.

Seismologii subliniază că astfel de cutremure de magnitudine redusă nu anunță un seism major și nu pot fi folosite pentru a prezice momentul unui cutremur puternic, lucru care, în prezent, nu este posibil științific.

Ce poți face pentru a fi pregătit

Chiar dacă seismele de sâmbătă nu au produs pagube, specialiștii recomandă ca fiecare familie să aibă un plan pentru situația unui cutremur puternic. Printre recomandările de bază se numără fixarea mobilierului înalt de perete, pregătirea unui rucsac de urgență cu apă, alimente neperisabile, lanternă, trusă de prim ajutor și copii ale documentelor, precum și stabilirea unui loc de întâlnire pentru membrii familiei.

În timpul unui cutremur, regula recomandată de autorități este aceea de a te adăposti sub o masă solidă sau lângă un perete interior, de a te proteja capul și de a nu folosi liftul sau scările până la încetarea mișcării. Informații actualizate despre seismele din România pot fi urmărite în timp real pe site-ul INFP.

Sursa foto: Dreamstime