Rusia a evitat la limită un schimb armat cu România. Ce prevede noua lege adoptată în Parlament

Noua lege adoptată de Parlament permite forțelor române să doboare dronele rusești aflate deasupra teritoriului său.

Rusia, la un pas de un conflict cu România, din cauza dronelor

Rusia a evitat la limită un schimb armat cu România, membră a alianței NATO, după ce a atacat la doar aproximativ 800 de metri de granița sa.

Oficialii români din domeniul apărării consideră că noua lege adoptată de parlament, care permite în mod explicit forțelor armate să doboare dronele rusești care survolează teritoriul său, a împiedicat Kremlinul să-i invadeze teritoriul.

Rusia a atacat marți și miercuri un centru de distribuție a gazelor din zona Ismail, Ucraina, cu drone kamikaze Shahed. Atât de aproape de granița cu România încât Bucureștiul a trimis avioane F-16 pentru monitorizare. Nu au fost raportate intruziuni neautorizate.

“Știu că am adoptat această lege, iar în ultimele două luni au evitat să pătrundă în spațiul nostru aerian”, a declarat o sursă din apărarea română, potrivit foxnews.com.

Ilie Bolojan a semat legea

Ilie Bolojan, președintele interimar al României la acea vreme, a semnat legea pe care Parlamentul român a adoptat-o în februarie. Asta ca răspuns la dronele rusești care au invadat teritoriul său în timpul atacurilor asupra Ucrainei.

Legea prevede că autoritățile române trebuie să stabilească poziția și identitatea dronei, să încerce să ia contact, să o intercepteze și să tragă focuri de avertisment, înainte de a o neutraliza.

Vehiculele pilotate pot fi distruse doar dacă desfășoară un atac sau răspund agresiv.

România are o graniță de aproximativ 610 kilometri cu Ucraina. Însă, în prezent, nu există dovezi că Moscova ar fi vizat deliberat teritoriul românesc.

Ucraina primește de obicei gaze prin centrul de distribuție Orlovka din Izmail, din Grecia, Turcia și România.

Cum s-a evitat un război

Dacă Rusia ar fi pătruns pe teritoriul României, iar țara noastră ar fi răspuns prin doborârea dronelor, o escaladare reciprocă ar fi riscat să atragă direct în război un stat membru NATO.

Aliații NATO sunt de acord cu Articolul 5. Mai exact, un pact de apărare colectivă care stipulează că fiecare stat membru va veni în ajutorul celorlalți în caz de atac.