Avizul dur al celei mai înalte instanțe europene: Ungaria riscă să returneze 10 miliarde de euro către UE în plină campanie electorală

Ungaia ar putea fi nevoită să returneze 10 miliarde de euro primite de la Comisia Europeană în 2023, după ce avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Tamara Capeta, a recomandat anularea deciziei de deblocare a fondurilor.

Dacă judecătorii vor urma această recomandare, Budapesta s-ar putea confrunta cu obligația de a restitui suma într-un context politic delicat, premierul Viktor Orbán aflându-se în campanie electorală.

Context politic delicat în Ungaria

Eurodeputalul german Rene Repasi a declarat că, dacă decizia Comisiei va fi anulată, executivul european ar trebui să solicite returnarea fondurilor sau să compenseze prin reducerea altor plăți către Ungaria.

Hotărârea CJUE va avea un impact major asupra marjei de apreciere a Comisiei în evaluarea respectării statului de drept de către statele membre, în special în baza Regulamentului privind dispozițiile comune, care leagă fondurile UE de respectarea drepturilor fundamentale și a independenței justiției.

Avizul vine într-un moment complicat pentru premierul ungar, care se confruntă cu scăderi în sondaje înaintea alegerilor din aprilie. Liderii europeni au evitat până acum presiuni publice majore asupra Budapestei pentru a-i nu oferi guvernului ungar un avantaj electoral.

Decizia deblocării celor 10 miliarde de euro, luată de Comisie în decembrie 2023, fusese contestată de Parlamentul European. Acesta a acuzat executivul european că a încălcat propriile reguli privind statul de drept. Fondurile fuseseră inițial blocate din cauza îngrijorărilor legate de independența justiției în Ungaria.

Critici privind evaluarea statului de drept

Avocatul general Capeta susține că Bruxelles-ul nu a efectuat o evaluare corespunzătoare a reformelor privind Curtea Supremă și procedura de numire a membrilor Curții Constituționale. Aceste două aspecte sunt considerate esențiale de Parlamentul European.

Totodată, avocatul general a criticat lipsa de transparență a Comisiei și absența unor argumente solide pentru justificarea deblocării banilor. Totuși, opinia juridică nu susține acuzația de abuz de putere formulată de Parlament.