BAREME BAC ISTORIE 2026. Cum se rezolvau subiectele la proba obligatorie pentru o notă mare

Elevii de la profilul uman și de la unele specializări vocaționale au susținut miercuri, 1 iulie, proba scrisă la Istorie la Bacalaureat 2026. Deși subiectele la Istorie BAC 2026 au fost generoase, câteva cerințe necesitau atenție la formulare și la structura răspunsului, explică profesorul Andrei Avram de la Colegiul „Sfântul Sava” din București.

BAREME BAC ISTORIE 2026. Convenția de la Paris și reformele lui Alexandru Ioan Cuza, întemeierea și consolidarea Moldovei și evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX au fost temele celor trei subiecte de la proba de Istorie la BAC 2026.

La Subiectul I la Istorie BAC 2026, candidații au avut de analizat două surse istorice despre Convenția de la Paris din 1858, Unirea Principatelor și domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
La Subiectul al II-lea la Istorie BAC 2026, sursa a fost dedicată întemeierii Moldovei și afirmării sale în Evul Mediu, cu referiri la Dragoș, Bogdan, Lațcu și Petru I Mușat.
La Subiectul al III-lea la Istorie BAC 2026, candidații au avut de eleborat un eseu despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului XX.

BAREME BAC ISTORIE 2026. Profesorul Andrei Avram de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București a explicat variantele corecte de răspuns, precum și cerințele la care elevii puteau pierde puncte din neatenție, chiar dacă știau materia. Baremul oficial va fi publicat de Ministerul Educației la ora 15:00.

BAREME BAC ISTORIE 2026. Subiectul I Istorie BAC 2026. Ce trebuia identificat în surse
Potrivit profesorului Andrei Avram, majoritatea cerințelor puteau fi rezolvate direct pe baza textelor-suport, iar examenul nu a ascuns „capcane”.

Totuși, în câteva situații, elevii trebuiau să fie foarte atenți la formularea exactă a cerinței și la diferența dintre simpla identificare a informației și utilizarea corectă a acesteia.

La cerința 1, elevii trebuiau să numească noua constituție menționată în sursa B. Potrivit profesorului Andrei Avram, acesta a fost unul dintre puținele exerciții la care exista un singur răspuns corect, iar atenția la formularea cerinței făcea diferența.

La a doua cerință, elevii trebuiau să extragă din sursa A o informație referitoare la domn. Profesorul Andrei Avram spune că exercițiul era flexibil, deoarece răspunsul putea fi redactat atât prin reformularea informației din text, cât și prin citarea ei.

La a treia cerință, elevii trebuiau să identifice două spații istorice menționate atât în sursa A, cât și în sursa B. Profesorul Andrei Avram atrage atenția că enunțul trebuia citit cu atenție, deoarece nu era suficient ca spațiile istorice să apară doar într-una dintre surse. „Cele două spații istorice trebuiau să se regăsească și în sursa A, și în sursa B. Răspunsul corect era Țara Românească și Moldova”, explică profesorul.

La a patra cerință, elevii trebuiau doar să identifice sursa din care putea fi extrasă informația cerută. Potrivit profesorului Andrei Avram, exercițiul nu ridica dificultăți deosebite. „A fost un răspuns simplu. Informația se regăsea în sursa A”, explică profesorul.

La exercițiul referitor la relația de cauzalitate (exercițiul 5), profesorul Andrei Avram spune că elevii aveau un indiciu important chiar în text: conectorul „ca urmare”, care îi ajuta să stabilească legătura dintre cauză și efect. El subliniază însă că răspunsul prezentat este doar o variantă posibilă, nu singura acceptată. „O posibilă rezolvare era: cauză – prin legea din 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mănăstirești; efect – ca urmare, aproximativ un sfert din teritoriul țării a devenit patrimoniu al statului. Acesta era efectul”, explică profesorul Andrei Avram.

La cerința 6, elevii trebuiau să prezinte două fapte istorice din perioada 1866–1886 referitoare la România, având libertatea de a alege atât exemple din politica internă, cât și din politica externă. „Posibile răspunsuri erau adoptarea Constituției din 1866 sau participarea României la războiul ruso-turc din 1877, cunoscut și ca Războiul de Independență. Repet, acestea nu erau singurele variante posibile”, explică profesorul. El atrage însă atenția că punctajul maxim nu depindea doar de alegerea exemplelor, ci și de respectarea structurii cerute de item. „Mai întâi trebuiau menționate faptele istorice, apoi prezentate. În prezentare era obligatorie folosirea conectorilor care exprimă relația de cauzalitate și oferirea a cel puțin două informații despre fiecare fapt istoric”, spune profesorul.

La ultima cerință a primului subiect, elevii trebuiau să precizeze o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale în perioada 1917–1920. Potrivit profesorului Andrei Avram, răspunsurile corecte puteau fi formulate în mai multe moduri, de exemplu prin evidențierea faptului că România s-a implicat în relațiile internaționale și în campanii militare alături de o mare alianță, precum Antanta.

Profesorul atrage însă atenția asupra unei greșeli frecvente, întâlnite și în anii anteriori. „Elevilor li se cerea doar asemănarea. Ei puteau să menționeze doar asemănarea, fără să enumere și evenimentele istorice. În anii trecuți am întâlnit lucrări în care au fost prezentate faptele istorice, dar nu și asemănarea. Or, dacă se solicită asemănarea, aceasta este cea care se punctează”, explică profesorul. În opinia sa, această eroare nu ține de lipsa cunoștințelor, ci de emoțiile din examen și de neatenția la formularea cerinței. „Elevul se gândește mai întâi la evenimentele istorice și începe să le scrie, apoi uită să formuleze asemănarea dintre ele. Nu este o chestiune de neștiință, ci mai degrabă una de neatenție. Un elev care știe evenimentele istorice știe, de regulă, și asemănarea dintre ele”, spune Andrei Avram.

Subiectul al II-lea Istorie BAC 2026. Cum se lucra pe textul istoric

Și al doilea subiect a pornit de la o sursă istorică, de această dată despre întemeierea și consolidarea statului medieval Moldova.

Profesorul Andrei Avram spune că majoritatea cerințelor aveau răspunsul direct în text, însă la exercițiile de argumentare și de formulare a unui punct de vedere era important ca elevii să respecte exact cerințele și structura răspunsului.

La exercițiul care solicita formularea unui punct de vedere (exercițiul 5), profesorul spune că puteau exista mai multe răspunsuri corecte, însă era esențial ca punctul de vedere să fie susținut exact așa cum cerea enunțul. „Elevii puteau susține, de exemplu, că acțiunile conducătorilor Moldovei au vizat consolidarea statului sau implicarea Moldovei în relații internaționale cu caracter antimaghiar. Important era ca punctul de vedere să fie susținut prin două informații selectate din sursă”, explică profesorul. El atrage atenția că mulți elevi pierd puncte tocmai la acest exercițiu din cauza emoțiilor. „Trebuiau obligatoriu două citate din sursă. Dacă au folosit un singur citat, exercițiul se va puncta doar parțial”.

Profesorul Andrei Avram consideră că și ultimul exercițiu al subiectului al II-lea a fost unul generos. Elevii trebuiau să argumenteze, printr-un fapt istoric relevant, participarea românilor la acțiuni militare cu caracter antiotoman. „Atenție la formularea cerinței: era vorba despre acțiuni militare, nu diplomatice. Nu puteau fi folosite tratate, ci conflicte militare. Existau însă numeroase variante corecte: atacul de noapte de la Târgoviște, bătălia de la Vaslui, Campania cea Lungă, cruciada de la Varna sau acțiunile militare conduse de Iancu de Hunedoara. A fost, din nou, un exercițiu foarte generos”, spune profesorul Andrei Avram.

Subiectul al III-lea la Istorie BAC 2026. Cum trebuia construit eseul

La ultimul subiect, elevii au avut de redactat un eseu despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Potrivit profesorului Andrei Avram, tema nu a reprezentat o surpriză pentru cei care s-au pregătit pentru examen, deoarece urmărea unul dintre capitolele importante din programa de Bacalaureat: regimul comunist, implicarea României în relațiile internaționale în perioada Războiului Rece și revenirea la democrație după 1989.

Profesorul atrage atenția că aceasta a fost una dintre puținele cerințe la care exista un singur răspuns corect.

„Elevii trebuiau să știe că etapa stalinistă se încadrează între 1948 și 1965. Cum cerința se referea la a doua jumătate a secolului al XX-lea, singurul răspuns posibil era Constituția din 1952. Constituția din 1948 nu putea fi acceptată”, explică Andrei Avram.

El precizează că și aici trebuia respectată structura cerută de item: mai întâi menționarea constituției, apoi prezentarea acesteia folosind conectori logici.