Blocaj la CCR pe legea pensiilor speciale: Patru judecători au părăsit ședința

Cei patru judecători ai Curții Constituționale propuși de PSD au părăsit duminică ședința în care se analiza legea privind pensiile speciale ale magistraților, solicitând amânarea dezbaterilor până la primirea unui „studiu de impact” din partea Ministerului Justiției. Potrivit unor surse judiciare, documentul cerut vizează perioada de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților.

Curtea Constituțională a confirmat situația într-un comunicat oficial, precizând că deliberările privind obiecția de neconstituționalitate formulată de ÎCCJ vor continua pe 29 decembrie 2025, constatând însă lipsa cvorumului în ședința din 28 decembrie.

Judecătorii care au părăsit sala au cerut ca următoarea ședință să fie stabilită după data de 15 ianuarie

Judecătorii cere amânarea până după data de 15 ianuarie. FOTO: Facebook CCR

Judecătorii care au părăsit sala sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu, toți propuși de PSD, care au cerut și ca următoarea ședință să fie stabilită după data de 15 ianuarie.

Propunerea a fost respinsă de președinta Curții, care a fixat o nouă ședință pentru luni, 29 decembrie. Potrivit unor surse, cei patru judecători nu vor participa nici la această reuniune, unii invocând plecări deja programate.

În lipsa lor, CCR nu poate o lua o decizie, întrucât nu este îndeplinit cvorumul necesar. Pentru desfășurarea ședinței de deliberare sunt necesari cel puțin șase judecători. De asemenea, adoptarea unei decizii presupune minimum cinci voturi. Astfel, următoarea ședință cu șanse reale de avea cvorum ar putea fi programată abia în intervalul 20 – 22 ianuarie.

Tudorel Toader: această mișcare a fost una „strategică”

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, consideră amânarea deliberărilor drept o manevră „strategică”. Acesta susține că retragerea celor patru judecători a fost singura modalitate de a bloca o majoritate deja conturată în cadrul Curții.

De asemenea, Toader a afirmat că legea ar putea intra în vigoare chiar de la 1 ianuarie 2026, dacă există voință politică. Fostul ministru a explicat că, în cazul în care Curtea respinge obiecția de neconstituționalitate, președintele României poate promulga legea chiar în aceeași zi, iar aceasta poate fi publicată imediat în Monitorul Oficial.

Potrivit acestuia, după expirarea termenului legat de trei zile, actul normativ ar putea deveni aplicabil de la începutul anului. Totodată, a invocat în acest sens, precedentul din perioada mandatului lui Traian Băsescu.