În ultimii ani, gospodăriile din Europa au trecut printr-o perioadă dificilă de creștere a costurilor de trai. Totodată, în ciuda valorilor și culturii comune, diferențele veniturilor continuă să persiste.
Multe familii au fost nevoite să limiteze cheltuielile, iar criza majoră a costului vieții a fost agravată de războiul dintre Rusia și Ucraina, dar și de șocurile post-pandemice asupra aprovizionării. Un indice pentru nivelul de venit al gospodăriilor este „venitul net echivalent median”. Indicele se referă la venitul pbișnuit la o singură persoană și se ajustează după taxare și dimensiunea gospodăriei.
În anul 2024, cifrele arată că țările din Vest și din Nord au cele mai mari venituri. De cealaltă parte, regiunile din est și sud rămân cu cele mai slabe venituri. În vârful clasamentului se află Luxemburg cu un venit de 50.799 euro, urmate de Elveția, Danemarca, Austria, Irlanda, Olanda și Belgia.
Finlanda, Germania, Franța și Suedia, sunt și ele deasupra mediei europene.
În timp ce țările din vestul și nordul Europei se bucură de cele mai mari venituri, țările din estul și sudul Europei, ocupă jumătatea de jos a clasamentului. Între primele locuri din fruntea clasamentului și cele de jos, sunt diferențe chiar și de 40.000 de euro, potrivit Eurostat.

Puterea de cumpărare reală reduce diferențele dintre statele Uniunii Europene
Ajustat la puterea de cumpărare (PPS), venitul net mediu echivalent variază de la 5.098 PPS în Albania la 37.781 PPS în Luxemburg. Media Uniunii Europene este de 21.245 PPS, în timp ce Ungaria are cel mai mic nivel, 11.199 PPS. Decalajul dintre cea mai bogată și cea mai săracă țară din UE este de 26.500 în PPS, față de 43.000 de euro în termeni nominali.
Când vine vorba de puterea reală de cumpărare, România, Polonia și Bulgaria înregistrează performanțe mai bune decât în termeni nominali.