Cine este Luca Niculescu

Luca Niculescu, diplomat de carieră și fost jurnalist, a fost desemnat luni seară, 5 octombrie, de președintele Nicușor Dan drept candidat la funcția de prim-ministru, după o zi de consultări cu partidele parlamentare. Fost ambasador al României în Franța și fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Niculescu, în vârstă de 55 de ani, este un independent fără apartenență politică, iar numele său a fost, încă din septembrie, varianta preferată a șefului statului, potrivit Antena 3 CNN.

Desemnarea lui Luca Niculescu este a patra încercare a președintelui de a forma un guvern cu puteri depline, după cinci luni de criză politică deschisă de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Adrian Veștea și Siegfried Mureșan nu au trecut de votul Parlamentului, iar Eugen Tomac și-a depus mandatul fără să ajungă la vot. Anunțul a fost făcut la ora 21:00, la Palatul Cotroceni, la finalul consultărilor cu partidele.

Iată cine este Luca Niculescu și ce șanse are să obțină votul Parlamentului.

Cine este Luca Niculescu

Luca Niculescu s-a născut pe 25 aprilie 1971, la București. Timp de peste două decenii, între 1992 și 2016, a lucrat ca jurnalist, fiind corespondent permanent în România pentru mai multe instituții media importante din Franța. Experiența în presa francofonă l-a făcut cunoscut în mediile diplomatice și i-a deschis drumul spre o carieră în politica externă.

În 2016, Luca Niculescu a fost numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, mandat care a acoperit și Principatul Monaco și Principatul Andorra. A ocupat această funcție până în 2022, într-o perioadă în care relația bilaterală cu Parisul a avut o importanță deosebită pentru România, inclusiv în contextul consolidării prezenței militare franceze pe flancul estic al NATO.

După încheierea mandatului de la Paris, Niculescu a devenit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unul dintre obiectivele strategice ale țării. Numele său a mai fost vehiculat pentru funcția de ministru de Externe, în timpul negocierilor pentru guvernul propus de Adrian Veștea.

De ce l-a ales Nicușor Dan

Luca Niculescu nu este o alegere de ultim moment. Încă de la începutul lui septembrie, surse politice relatau că președintele i-a propus numele liderilor fostei coaliții de guvernare, PSD, PNL, USR și UDMR, drept variantă pentru un premier independent. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat atunci că Nicușor Dan i-a sugerat, într-o discuție între patru ochi, numele lui Niculescu pentru a-l înlocui pe Ilie Bolojan.

La acel moment, varianta nu ar fi fost pe placul PSD, iar președintele a ales în final să-l desemneze pe Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. După eșecul acestuia în Parlament, Nicușor Dan a revenit la ideea unui premier tehnocrat, cu profil diplomatic și fără apartenență de partid, care să poată fi acceptat de mai multe forțe politice.

Ce șanse are să treacă de Parlament

Pentru a fi învestit, Luca Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi ale deputaților și senatorilor, în ședință comună. Ca premier tehnocrat, el va trebui, cel mai probabil, să formeze un cabinet cu miniștri susținuți politic, pentru că altfel nu poate obține majoritatea.

Pozițiile exprimate de partide la consultări arată că negocierile vor fi dificile. PSD a cerut ca premier să fie Sorin Grindeanu și vrea un guvern construit în jurul său. PNL nu a făcut nicio propunere, a anunțat că nu va guverna alături de PSD, dar că va discuta cu premierul desemnat. UDMR nu vrea să intre în guvern, însă poate asigura voturile necesare pentru învestire, cu condiția ca și PNL să contribuie la majoritate. USR cere alegeri anticipate, dar a transmis că va discuta cu premierul desemnat, iar AUR nu votează niciun guvern din care nu face parte.

Potrivit Constituției, Luca Niculescu are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei miniștrilor. Dacă și această încercare eșuează, presiunea pentru alegeri anticipate va crește, iar președintele ar putea lua în calcul dizolvarea Parlamentului, posibilă după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură și după trecerea a 60 de zile de la prima solicitare.