Sesizarea AUR, POT, SOS și politicieni neafiliați a fost respinsă joi de Curtea Constituțională a României (CCR). Decizia a fost luată prin vot unanim. Plangerea depusă de partide vizează modificările propuse pentru Ordonanţa 31/2002 și Legea 157/2018.
Legislația curentă
În luna iunie, proiectul legislativ a fost aprobată de deputații români, cu 199 de voturi pentru și 99 împotrivă. Propunerea vine în completarea reglementărilor împotriva extremismului. Mai exact, se incriminează organizaţiile, simbolurile şi faptele cu aspecte fasciste, legionare, rasiste, xenofobe, antisemite şi promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război și împotriva umanităţii.
De asemenea, se interzic distribuirea de materialele antisemite, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe pe internet, negarea Holocaustului și a crimelor de război. Unele dintre acuzații aduc cu sine pedepse cu inchisoarea de la 6 luni, până la 5 ani.
CCR se aliniază standardelor europene
Partidele din opoziție, AUR, SOS, POT și neafiliați au formulat contestația, invocând neconstituționalitatea prevederilor. Anume, faptul că noile reglementări atacă libertatea de exprimare și accesul oamenilor la informații. CCR a decis că argumentele sunt neîntemeiate, scrie România Liberă. Decizia menționează de asemenea importanța și justificarea unei astfel de legi pentru un stat democratic, conform reglementărilor CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului).
În dezbaterea din Camera Deputaţilor din iunie, taberele au fost clare. PSD, PNL, UDMR și USR au susținut proiectul legislativ și l-au considerat măsură de prevenție a extremismului. Tot atunci, partidele contestatare s-au opus vehement, creând discuții aprinse. Un deputat SOS a acuzat propunerea de înclinații occidentale și a negat existența unui curent antisemit în România. Ana Maria Gavrilă a declarat proiectul un motiv de divizare a societății și că oameni nevinovați vor fi trimiși la inchisoare pentru simple exprimări. Un reprezentant AUR a spus că e doar o metodă de a suprima opozanții partidelor de la putere.
Completarea legii a fost adoptată cu scopul de a asigura orice persoană, indiferent de etnie sau religie, că poate fi în siguranţă inclusiv în mediul online.
