Contingentul de muncitori non UE pentru anul viitor: 75.000. Șeful CES: „Această angajare a lucrătorilor străini susține profitabilitatea”

Publicat: 26 11. 2025, 15:01
Contingenul de muncitori străini pentru 2026. FOTO: Inquam Photos / Pană Tudor

Președintele Consiliului Economic și Social (CES), Sterică Fudulea, a participat la Palatul Victoria în cadrul unei conferințe organizate pentru lansarea studiului „Migrația cetățenilor din țări terțe în România: integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”. Acesta a declarat că România are nevoie de lucrători din state non-UE pentru a acoperi deficitul semnificativ de forță de muncă.

Contingentul propus pentru 2026: 75.000 de muncitori străini

Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a declarat că tema migrației rămâne una esențială. De asemenea, a spus că deficitul de muncă actual justifică menținerea unui contingent ridicat. Astfel, pentru anul viitor, contingentul propus este de 75.000 de muncitori străini.

Totodată, ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că doar o parte dintre cei incluși anual în contingent ajung efectiv să lucreze în România. Ceea ce, arată necesitatea unor reglementări mai clare.

Ministrul a atras atenția asupra proliferării unor agenții suspecte. Agenții care pot desfășura activități de tip trafic de persoane. Manole a vorbit și despre necesitatea reglementării agențiilor de plasare, rolul ITM în combaterea muncii la negru. Totodată, a spus și despre necesitatea finalizării legislației privind „munca pe platforme”.

Președintele CES a subliniat că angajarea muncitorilor din afara UE sprijină atât profitabilitatea firmelor, cât și bugetul de stat, întrucât taxele și impozitele plătite pentru acești angajați rămân în economia românească. Totuși, procesul de aducere a forței de muncă rămâne dificil și birocratic.

Problemele în recrutarea lucrătorilor non-UE

Problemele în recrutarea lucrătorilor non-UE . FOTO: Inquam Photos / Pană Tudor

Potrivit studiului CES, principalele probleme sunt: deficitul acut de personal în România, procedura greoaie de recrutare din state terțe. De asemenea, există bariere lingvistice și culturale, migranții au dificultăți în a dovedi calificările. Există o coordonare instituțională slabă, lipsa reglementării agențiilor care aduc forța de muncă și informarea precară a muncitorilor privind drepturile lor.

Potrivit lui Sterică Fudulea, digitalizarea procesului de aducere a forței de muncă este cea mai urgentă soluție. De asemenea, printre soluțiile propuse sunt: mecanisme care să limiteze intermediarii abuzivi, campanii de informare în mai multe limbi, canale sigure de raportare pentru abuzuri.