Horațius Dumbravă, fost judecător și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, avertizează că sistemul judiciar românesc se confruntă cu o gravă criză de credibilitate și relevanță. Situașia de la Curtea Contituțională, unde o parte dintre judecători au refuzat deliberat să soluționeze o cauză legal sesizată, reflectă amploarea dezechilibrului instituțional de la vârful justiției.
Sondaje recente arată că doar 24% dintre români mai au încredere în instanțele comune, iar CCR se situează la 26%. Aceasta reprezintă una dintre cele mai scăzute cote de încredere de la aderarea României la Uniunea Europeană, reflectând nu doar percepția publică, ci și probleme reale de funcționare și responsabilitate instituțională.
Potrivit lui Dumbravă, recentele situații de la CSM, ÎCCJ și CCR semnalează o deteriorare gravă a structurii instituționale. De asemenea, au efecte direct asupra funcționării democrației și protecției drepturilor fundamentale.
Capacitatea justiției de a asigura echilibrul puterilor în stat devine astfel îndoielnică, iar România riscă să încalce principiile fundamentale ale apartenenței la Uniunea Europeană.

Dumbravă: Alegerea judecătorilor de a boicota ședințele, un eșec instituțional. FOTO: HotNews
CCR are datoria de a garanta aplicarea Constituției și a dreptului Uniunii Europene, conform jurisprudenței Curții de Justiție UE. Alegerea unor judecători de a boicota deliberat ședințele constituie, potrivit fostului magistrat, un eșec instituțional grav. Eșec care, ridică suspiciuni privind posibile influențe politice asupra Curții.
Dumbravă subliniază că, pentru un judecător al instanțelor comune, este neconceput să refuze soluționarea unei cauze. Practica instanțelor arată că astfel de comportamente sunt extrem de rare și sunt sancționate disciplinar sever. De asemenea, inclusiv cu excluderea din corpul judecătoresc. CCR, însă, cu doar 9 membri, nu respectă aceste principii fundamentale.
Potrivit acestuia, ceea ce s-a întâmplat la CCR, arată dimensiunea reală a dezastrului instituțional de la vârful justiției.
Comportamentele de acest tip impun reforme radicale sistemului judicar, potrivit HotNews. Este nevoie de regândirea funcționării CSM, a secției de judecători, a ÎCCJ și a mecanismului de numire a judecătorilor CCR.