Danezii vor avea drepturi de autor pe propria imagine. Orice persoană își deține pe deplin identitatea, corpul, trăsăturile faciale și vocea. Aceste drepturi se vor extinde și la reprezentarea digitală.
Modificările la legea daneză, odată aprobate, ar da dreptul oamenilor să ceară ștergerea de pe orice platformă online a materialelor publicate fără consimțământ. În caz contrar, Danemarca propune și penalizări aspre pentru neconfirmitate, avertizând marile companii că ar trebui să ia în serios situația.
Un motiv de critică a noii legi a fost aplicabilitatea restrânsă. Regulile pot fi impuse doar în teritoriu, astfel că materiale deepfake ilegale pot fi accesate din alte țări. Conținutul media ar fi restricționat doar pentru utilizatorii danezi.
Danemarca va deține președenția UE și probabil va profita pentru a extinde legislația către mai multe țări. Reglementările legate de AI și deepfake s-ar putea decide în comun și validate de Comisia Europeană.
Conform unui raport Surfshark, frecvența înșelătoriilor AI crește într-un ritm alarmant. În toată perioada 2017 – 2022 s-au înregistrat 22 de de asemenea incidente. Numărul s-a dublat în anul următor, iar în 2024 s-au raportat 150 de cazuri. Imaginile, vocile sau clipurile video sunt folosite pentru fraudă, înșelătorie, a genera conținut explicit și politic. Nu există vreo reglementare sau drepturi personale.
Problema a devenit mult mai mare, deoarece numai în primele 3 luni ale lui 2025 au existat 179 de incidente legate de materiale AI. Majoritatea dintre acestea erau de tip conținut explicit.
Surse din guvernul englez estimează că anul acesta se vor distribui 8 milioane de materiale deepfake, generate cu inteligența artificială.
Printre cele mai cunoscute scandaluri din domeniu a avut loc în 2024. O companie multinațională a fost ținta unei fraude de 23 milioane de euro. Firma în cauză, Arup, este una dintre cele mai mari companii de inginerie, consultanță și arhitectură din lume. O angajată din Hong Kong a fost instruită să facă 15 transferuri bancare către infractori. Aceștia au folosit clipuri create cu inteligența artificială și au pretins a fi persoane din conducere. Au stabilit o întâlnire virtuală în care se aflau și alți manageri, generați și ei de calculator.
Se estimează că materialele deepfake au adus pierderi de aproape 800 milioane de euro. În jur de 320 de milioane dintre acestea doar în prima jumătate a lui 2025.
Cea mai practicată înșelătorie este cea în care se folosește imaginea unei persoane cunoscute pentru a promova anumite investiții. Acest tip de fraudă financiară a dus la pierderi de 340 milioane de euro.