Decizia CCR. Este vorba despre guvern și Ilie Bolojan

O decizie de maximă importanță pe scena politică și juridică din România a fost amânată de judecătorii constituționali. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi, 16 iulie 2026, să amâne pentru data de 23 septembrie pronunțarea asupra sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan.

Miza acestui dosar este uriașă: un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind plata unor restanțe salariale record pentru magistrați, estimate de Executiv la peste 4 miliarde de lei.

Dezbateri aprinse la CCR: Argumentele Guvernului în fața judecătorilor

Timp de peste o oră, judecătorii CCR au ascultat argumentele celor două tabere aflate într-o dispută directă ce pune față în față puterea executivă și cea judecătorească. Guvernul, reprezentat prin demersul premierului interimar Ilie Bolojan, susține că obligarea sa prin hotărâre judecătorească la plata acestor restanțe uriașe reprezintă o imixtiune gravă în politica bugetară a statului.

Conform argumentelor Executivului, obligarea la plata retroactivă a celor 4 miliarde de lei ar arunca în aer deficitul bugetar al țării. Mai mult, juriștii Guvernului reclamă că Instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale, substituindu-se puterii executive și legislative, singurele care au, prin lege, dreptul suveran de a elabora bugetul de stat și de a face rectificări bugetare.

Poziția fermă a premierului interimar Ilie Bolojan: „Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector.”

Replica Înaltei Curți: Drepturile salariale trebuie respectate

De cealaltă parte, reprezentanții ÎCCJ resping categoric acuzațiile de depășire a competențelor și consideră demersul Guvernului nefondat. Aceștia au arătat în fața curții că obligarea unei instituții publice la plata unor drepturi salariale restante către angajații săi nu este un precedent în Justiție, ci o aplicare firească a legii.

Conflictul a explodat după ce Înalta Curte a dat Guvernul în judecată pentru neplata acestor restanțe salariale – apărute în urma unor majorări stabilite retroactiv prin decizii judecătorești – și a câștigat în primă instanță.

Rămâne de văzut dacă pe 23 septembrie CCR va valida poziția Guvernului Bolojan privind suveranitatea bugetară sau va da câștig de cauză magistraților, forțând statul să găsească de urgență cele 4 miliarde de lei solicitate de sistemul judiciar.

Sursa foto: Dreamstime