Președintele Nicușor Dan ia în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu nu trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse apropiate de Administrația Prezidențială citate de Știrile ProTV. Aceleași surse spun că toate variantele sunt pe masă, dar că anticipatele ar deveni cel mai la îndemână scenariu dacă și această a treia încercare de învestire a unui guvern eșuează.
Mesajul vine la opt zile după ce decretul de desemnare a lui Luca Niculescu a fost publicat în Monitorul Oficial și este interpretat ca o formă de presiune asupra partidelor parlamentare, care nu au reușit până acum să ajungă la un consens. România se află de cinci luni fără un guvern cu puteri depline, după demiterea Guvernului Bolojan, iar două propuneri anterioare de premier au fost respinse în Parlament. Potrivit surselor citate, președintele așteaptă acum decizia PSD privind susținerea noului cabinet.
Iată ce prevede Constituția, cum arată calculele din Parlament și ce ar însemna alegerile anticipate.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Înainte de a lua decizia, șeful statului trebuie să-i consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.
Cum două guverne au fost deja respinse, iar termenul de 60 de zile a fost depășit, condițiile constituționale pentru dizolvare sunt, în principiu, îndeplinite. Dizolvarea nu este însă obligatorie: decizia aparține președintelui, care poate alege și să mai facă o desemnare. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an, iar după dizolvare alegerile trebuie organizate într-un termen de cel mult trei luni.
Luca Niculescu are nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru învestire, iar majoritatea rămâne greu de construit. PSD condiționează sprijinul de schimbarea direcției economice și nu vrea să susțină guvernul fără PNL, în timp ce PNL refuză să guverneze alături de social-democrați. În ultimele zile, pozițiile au început totuși să se miște: președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că partidul ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat, iar o aripă a liberalilor, critică la adresa lui Bolojan, a transmis că este decisă să voteze guvernul Niculescu.
UDMR a anunțat că poate susține învestirea fără să intre la guvernare, cu condiția ca și PNL să contribuie la majoritate. USR și AUR cer alegeri anticipate, iar AUR a lansat inclusiv o campanie pentru demiterea președintelui. PSD a transmis că suspendarea lui Nicușor Dan nu face parte din agenda partidului și că preocuparea sa este formarea unui guvern.
Alegerile anticipate ar fi o premieră în România postdecembristă, unde Parlamentul nu a mai fost dizolvat niciodată. Un astfel de scenariu ar prelungi perioada de incertitudine politică cu încă câteva luni, timp în care țara ar fi condusă în continuare de un guvern interimar, fără puterea de a adopta rectificarea bugetară și bugetul pe 2027.
Miza economică este mare. Mai multe instituții, inclusiv sistemul de sănătate, așteaptă banii din rectificare pentru a funcționa până la finalul anului, iar incertitudinea a pus presiune pe cursul leului și pe dobânzi. De aceea, amenințarea cu anticipatele pare să fie, deocamdată, un instrument de presiune asupra partidelor pentru a ajunge la un acord.
Următoarele zile vor fi decisive. Luca Niculescu trebuie să prezinte programul de guvernare și lista miniștrilor și să ceară votul de încredere al Parlamentului, iar decizia PSD și cea a Biroului Politic Național al PNL vor stabili dacă România va avea un nou guvern sau dacă Nicușor Dan va merge pe varianta alegerilor anticipate.
Sursa foto: Dreamstime