Este posibil ca o rachetă nucleară să fie oprită? Răspunsul bulversant oferit de filmul: O casă din dinamită

Este posibil ca o rachetă nucleară să fie oprită? O întrebare care se află pe buzele multor oameni, mai ales în această perioadă controversată. „O casă din dinamită” care se difuzează pe Netflix, explorează ce s-ar întâmpla dacă o armă nucleară ar fi lansată asupra Statelor Unite ale Americii.

Un film care analizează reacția autoritățior în cazul unui atac nuclear

Un film care analizează reacția autoritățior în cazul unui atac nuclear. FOTO: Netflix

Noul film, disponibil pe Netflix, al regizoarei câștigătoare a premiului Oscar, Kathryn Bigelow, prezintă într-un mod tensionat și realist ceea ce s-ar întâmpla dacă o rachetă nucleară ar fi lansată asupra SUA. Esența „O casă din dinamită” este amenințarea nucleară, dar și care este răspunsul autorităților și sistemul de apărare.

Kathryn Bigelow este regizoarea americană care a devenit celebră în urma filmului horror „Crepuscul”, dar și pentru filmul de acțiune „Point Break”. A devenit prima femeie regizoare căștigătoare a premiului Oscar și este recunoscută pentru atenția sa la detalii. „O casă din dinamită” este una din capodoperele ei, film care reprezintă „o oportunitate de a explora lumi despre care puțini oameni știu ceva”, a spus aceasta.

Filmul a fost realizat în colaboare cu mulți experți pentru a ilustra o imagine cât mai realistă

Filmul a fost realizat în colaboare cu mulți experți pentru a ilustra o imagine cât mai realistă. FOTO: Netflix

În explorarea lumii războiului, Bigelow a colaborat cu o echipă de experți, precum: Noah Oppenheim, fost jurnalist la NBC News și scenarist al filmelor „Jackie”, „Zero Day”. De asemenea, cu un fost ofițer militar, Dan Karbler, care a fost anterior șef al statului major Comandamentului Strategic al Armatei Americane (STRATCOM), rol pe care îl joacă și în cadrul filmului.

STRATCOM este Comandamentul Strategic al SUA, sediul tuturor operațiunilor nucleare. Toate operațiunile legate de bombardiere, rachete, submarine, sunt planificate și operate de aici.

Filmul a fost realizat cu scopul de a aduce discuția despre descurajarea nucleară la nivel național și de a atrage atenția publicului asupra acestei teme.

Pentru scenaristul Noah Oppenheim, filmul a început cu o întrebare simplă și anume, ce proceduri ar urma Statele Unite ale Americii în cazul unui atac nuclear. Pentru a avea o imagine cât mai realistă, fostul președinte al NBC News, Noah Oppenheim, a intervievat numeroși oficiali de rang înalt care au lucrat la Pentagon, CIA și Casa Albă.

Povestea „O casă din dinamită”

Povestea „O casă din dinamită”. FOTO: Netflix

Filmul pune în prim plan răspunsul guvernului în cazul unui atac nuclear lansat asupra SUA. Primele imagini surpind ofițerii de serviciu aflați în Sala de Situații a Casei Albe care sunt alertați despre o rachetă nucleară care urma să lovească Chicago în 18 minute.

Astfel că, filmul evidențiază minutele critice în care oficialii și comanda STARTCOM încearcă să detecteze și să oprească racheta. De asemenea, analizează reacția președintelui care trebuie să decidă cum să riposteze folosind codurile nucleare din „nuclear football”.

După alerta atacului nuclear, se declanșează imediat procedura de răspuns DEFCON. Armata SUA lansează un interceptor bazat la sol (GBI) de la Fort Greely, Alaska, care folosește trei trepte pentru a lansa o racheta EKV. Aceasta are capacitatea de a distruge rachetele balistice intercontinentale (ICBM) prin coliziune în spațiu, înainte de a ajunge pe Pământ.

Din nefericire, GBI eșuează, iar bomba continuă să se îndrepte spre Pământ, astfel că, decizia de a riposta, revine asupra președintelui (Idris Elba). Astfel că, secvențele finale ale filmului surpind președintele împreună cu responsabilul „Football nuclear”.

Fotbalul nuclear reprezintă o servietă al cărei conținut urmează să fie folosit de președintele Statelor Unite pentru coordonarea unui atac nuclear. Concret, conține toate codurile nucleare,procedurile de urgență și opțiunile detaliate despre atacul nuclear.

De asemenea, prin intermediul acesteia, președintele poate comunica și autoriza atacul nuclear, în timp ce se află departe de centrele de comandă (Sala de Situație a Casei Albe).

Ce înseamnă nivelurile DEFCON

„Defense Readiness Condition” (DEFCON) reprezintă sistemul american de clasificare a nivelului de pregătire pentru apărare în cazul unui atac nuclear. Sistemul a fost realizat încă din timpul Războiului Rece și este clasificat pe cinci niveluri.

DEFCON 1 – reprezintă cel mai urgent nivel de alertă. Este pornit în momentul în care atacul este iminent sau deja în desfășurare și necesită cel mai înalt nivel de pregătire pentru executarea planurilor de război. Statele Unite ale Americii nu a activat niciodată acest nivel.

DEFCON 2 – se situează la o treaptă de războiul nuclear și se activează atunci când se așteaptă un atac inamic. Necesită o creștere suplimentară a pregătirii forțelor militare, dar nu pregătirea maximă.

DEFCON 3 – reprezintă se află la două trepte de război nuclear și este considerat cel mai înalt nivel de alertă în timp de pace. Forțele alocate trebuie să adopte o stare de pregătire mai mare decât cea normală.

DEFCON 4 – armata americană își consolidează securitatea și crește colectarea de informații. Se analizează continuu informațiile și situația politico-militară în zonele tensionate. De asemenea, nivelul descrie procedurile zilnice de funcționare pentru unitățile de luptă.

DEFCON 5 – „Stare normală de pace”. Necesită o pregătire care este menținută pe termen nelimitat.

EKV – vehicul de interceptare exoatmosferică

EKV – vehicul de interceptare exoatmosferică. FOTO: Dreamstime

EKV reprezintă o armă „hit-to-kill”, are lovitură directă care se bazează pe forța impactului pentru a-și distruge ținta. Impactul poate avea loc la viteze ce depășesc 25.750 km/h. Este  o componentă a unui sistem de apărare antirachetă și are capacitatea de a distruge rachetele balistice cu rază lungă de acțiune.

Are un interceptor extrem de precis, cu proprii senzori care îi permit să se dirijeze spre punctul exact de coliziune. EKV distruge amenințarea prin coliziune directă și este proiectat să funcționeze în afara atmosferei. Arma este dezvoltată din anii 1990, iar prima interceptare reală de succes a avut loc în anul 1999.

Este posibil ca o rachetă nucleară să fie oprită?

Este posibil ca o rachetă nucleară să fie oprită?. FOTO: Netflix

Când Donald Trump a devenit președintele Statelor Unite ale Americii, a semnat un ordin executiv care permite construirea unui sistem de apărare denumit Golden Dome. Acesta folosește interceptori spațiali, dar și sateliți cu laser pentru protejarea SUA.

Problema în realitate este că SUA au mai puțin de 50 de GBI (interceptor terestru) în întreg arsenalul. Potrivit lui Oppenheim, rata de succes ar fi de 61%.

„Când testezi un sistem, poți controla multe variabile. Deci e probabil ca în scenarii reale, rata de suuces să fie și mai mică”, a spus acesta.

De asemenea, Oppenheim a menționat că există o concepție greșită că ne putem apăra într-un mod eficient în cazul unei amenințări cu arme nucleare. Totodată, nu consideră că se va ajunge vreodată la oprirea unei rachete nucleare. „Chiar și una singură care trece, ar provoca distrugeri enorme”, a spus acesta.

Care este mesajul filmului

Care este mesajul filmului. FOTO: Netflix

Filmul transmite un avertisment pentru toți liderii mondiali. Producția speră ca „O casă din dinamită” să aducă în atenția publicului pericolul nuclear și să declanșeze mai multe discuții în sensul acesta.

Pericolul real și iminent al armelor nucleare, nevoia de responsabilitate și prudență, importanța dialogului și a reducerii tensiunii, sunt doar câteva dintre mesajele transmise prin intermediul acestui film.

Sursa foto: Dreamstime și Netflix