Firmele pot aplica pentru un nou tip de împrumut începând din 2026. Fondul disponibil va fi de 233 milioane de euro, conform BID. IMM-urile și microîntreprinderile vor putea solicita finanțarea în filiale locale. Intermediari financiari vor fi băncile comerciale selectate de BID, până la sfârșitul anului. Noua metodă bancară necesită mai puține garanții și reprezintă un împrumut cu o parte de grant pentru proiectele finalizate cu succes. Așadar, costurile acoperite sunt de până la 70% din valoarea totală, iar grantul este de 40% din finanțare. Prima parte din împrumut, cu dobândă redusă, reprezintă fonduri rambursabile. Partea de grant este nerambursabilă.
Potrivit documentației, fondul va fi compus din multiple finanțări. Alocările se vor face de la Autoritatea de Management din 3 regiuni, de la bugetul de stat, de la programele regionale și din fonduri europene. Autoritățile de Management sunt București-Ilfov, Sud-Est și Nord-Est. Programele regionale sunt parte din Planul de Coeziune 2021-2027 și includ municipiul București și județele Ilfov, Iași, Bacău, Buzău, Botoșani, Neamț, Suceava, Galați, Brăila, Vaslui, Constanța, Vrancea și Tulcea.
BID (Banca de Investiții și Dezvoltare) este o instituție unică în Romania. S-a înființat în urmă cu doi ani, iar acționariatul este exclusiv Statul român, mai exact Ministerul Finanțelor. Face parte din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și contribuie la dezvoltarea economică și socială și a competitivității comerciale. CEC Bank şi Exim Banca Românească sunt alte 2 instituții comerciale la care statul este acționar majoritar.
Conform unui articol Ziarul Financiar, transparența poate fi discutabilă. În ziua lansării din martie, conducerea noii bănci nu a discutat cu presa. Acest lucru nu a făcut o impresie bună în media cu privire la modul de gestionare a companiei.
Statul a creat o astfel de bancă pentru a înlesni accesul la fonduri și investiții a mai multor tipuri de entități. Acest pas este necesar pentru a regla piața bancară în ceea ce privește diverși operatori precum IMM-urile, UAT-urile (Unitatea Administrativ Teritorială) sau operatorii de servicii comunitare (sănătate, apă, transport, învăţământ).