Banca Națională a României a realizat cea mai detaliată analiză de până acum privind impactul majorării Taxei pentru Valoarea Adaugată asupra prețurilor. Datele arată că, deși scumpirea s-a transmis aproape integral în prețuri, modul în care s-a produs a fost diferit între alimente și produsele nealimentare.
BNR a colectat date în perioada martie 2024 – septembrie 2025 de la trei lanțuri mari de supermarketuri pentru aproximativ 33.000 de produse alimentare. De asemenea. și pentru aproximativ 33.000 de produse nealimentare. Analiza s-a concentrat în mod special în jurul datei de 1 august, pe două luni, când a intrat în vigoare creșterea TVA.
În luna august 2025, alimentele au înregistrat o inflație lunară de 2,5%, iar produsele nealimentare au crescut cu 1,6%. Totodată, creșterea TVA s-a reflectat în prețuri, iar diferențele dintre aceste două categorii de produse, alimentare și nealimentare, au fost semnificative.
La alimente, 80% dintre produse și-au modificat prețul la începutul lunii august. Dintre acestea, 55 – 60% au crescut atât cât impunea TVA. În timp ce, 13% au fost majorate peste nivelul TVA, iar doar 8% au crescut mai puțin.
În cazul produselor nealimentare, doar un sfert dintre produse și-au ajustat prețul la data de 1 august și doar jumătate dintre scumpiri au respectat strict cota TVA. De asemenea, 30% dintre acestea au fost majorate cu mai mult de 2%.

Mugur Isărescu: România nu are motive să majoreze TVA-ul la începutul anului viitor. FOTO: Shutterstock
În mod normal, aproximativ 3% dintre prețuri se modifică zilnic. 3,3% la alimente și 2,4% la produsele alimentare. După majorarea TVA, frecvența de schimbare a prețurilor a crescut la peste 5%. Unii comercianți și-au ajustat prețurile chiar înainte de data de 1 august.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că anul viitor, România nu are motive să majoreze TVA.
De asemenea, a subliniat că datele pe trei luni arată că direcția programului fiscal este una pozitivă. Totodată, Isărescu a spus că România a recâștigat greu credibilitatea pe piețele internaționale, iar aceasta poate fi pierdută dacă se fac pași înapoi. Potrivit acestuia, programul de corecție trebuie să continue.