Curtea Constituțională a României se confruntă cu un număr fără precedent de dosare care vizează noua lege a pensiilor. Potrivit datelor disponibile, peste 4.100 de excepții de neconstituționalitate au fost trimise spre analiză, iar volumul uriaș de cauze ar putea determina CCR să adopte o măsură excepțională: conexarea mai multor dosare pentru pronunțarea unor decizii unitare.
Miza este una uriașă pentru milioane de pensionari, deoarece o eventuală decizie de neconstituționalitate ar putea modifica semnificativ aplicarea actualei legi a pensiilor.
Curtea Constituțională pare depășită de numărul foarte mare de sesizări primite în legătură cu noua lege a pensiilor.
În luna ianuarie 2026, CCR arăta pentru Newsweek România că avea pe rol aproximativ 2.050 de dosare privind noua lege a pensiilor. La numai cinci luni distanță, numărul acestora s-a dublat și a depășit pragul de 4.100 de cauze.
Mai exact, tribunalele din întreaga țară transmit în medie aproximativ 400 de excepții de neconstituționalitate în fiecare lună, ceea ce transformă acest subiect într-unul dintre cele mai ample litigii constituționale din ultimii ani.
Instanțele solicită Curții Constituționale să stabilească dacă anumite articole din noua lege a pensiilor respectă prevederile Constituției.
Printre principalele aspecte contestate se numără:
* formula de recalculare a pensiilor;
* condițiile privind pensionarea anticipată;
* recalcularea pensiilor pentru beneficiarii grupelor de muncă;
* modul de acordare a punctelor de stabilitate.
Dacă una dintre aceste prevederi va fi declarată neconstituțională, ea nu va mai putea fi aplicată în forma actuală.
Potrivit monitorizării realizate de specialistul în pensii Sorin Nemeș, pe rolul Curții Constituționale se află în prezent 4.179 de dosare referitoare la noua lege a pensiilor.
Cele mai multe dosare provin din:
* Brașov – 736 dosare;
* Maramureș – 576 dosare;
* Argeș – 513 dosare;
* Vâlcea – 329 dosare;
* Bihor – 306 dosare (+ un dosar colectiv cu 4 reclamanți);
* București – 222 dosare;
* Alba – 181 dosare;
* Arad – 158 dosare;
* Bistrița-Năsăud – 113 dosare;
* Iași – 105 dosare.
În contextul acestui volum uriaș de cauze, există posibilitatea ca judecătorii constituționali să decidă conexarea mai multor dosare similare și să emită doar câteva decizii generale care să fie aplicabile tuturor cauzelor ce vizează aceleași excepții de neconstituționalitate.
Potrivit informațiilor publicate de Newsweek România, până în prezent niciun dosar privind noua lege a pensiilor nu a primit termen de judecată la Curtea Constituțională.
De asemenea, dosarele nu au fost repartizate încă unor judecători constituționali pentru întocmirea rapoartelor preliminare, ceea ce indică faptul că analiza de fond nu a început.
Printre cazurile ajunse la Curtea Constituțională se află și cel al unui pensionar care a contestat în instanță decizia de recalculare a pensiei.
Acesta a reclamat faptul că pensia sa ar fi scăzut de la 6.126 de lei la 5.009 lei în urma aplicării noii formule de calcul.
Pensionarul s-a declarat nemulțumit și de modul în care au fost acordate punctele de stabilitate, considerând că cei 28 de ani de contribuție nu i-au adus beneficii suficiente.
Deși a rămas cu pensia aflată în plată, fără diminuarea efectivă a cuantumului, acesta susține că nu va beneficia de indexări în următorii ani și că noua formulă de recalculare nu i-a adus niciun avantaj financiar.
El a arătat că anterior „punctajul mediu anual se determina prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare de 20 de ani”.
În schimb, la recalculare a fost utilizat un stagiu complet de cotizare de 35 de ani.
Tribunalul care a analizat cazul a sesizat Curtea Constituțională pentru a stabili dacă noua formulă de recalculare respectă prevederile Constituției și dacă drepturile pensionarilor sunt afectate.
Decizia CCR este așteptată cu interes atât de pensionari, cât și de autorități, deoarece verdictul ar putea influența aplicarea întregii legi a pensiilor și ar putea genera modificări importante în sistemul public de pensii din România.