O problemă de logică le dă bătăi de cap internauților. Care este răspunsul corect și de ce este atât de controversată

O problemă aparent simplă de logică a stârnit numeroase dezbateri în mediul online. Enunțul spune că un bărbat fură 100 de lei din casa de marcat a unui magazin, apoi revine și, folosind chiar bancnota furată, cumpără un produs de 70 de lei.

Casierul îi oferă 30 de lei rest. Întrebarea este: cât a pierdut magazinul?

La prima vedere, variantele par să fie 100 sau 200 de lei. În realitate, controversa

Cât pierde magazinul în problema de logică

Dacă problema este analizată strict ca un exercițiu de logică, folosind numai informațiile din enunț, răspunsul este 100 de lei.

Bărbatul fură inițial 100 de lei, astfel că magazinul rămâne temporar cu această sumă în minus. Ulterior însă, el revine și plătește produsul cu aceeași bancnotă de 100 de lei. Prin urmare, suma furată reintră în casa magazinului.

În schimbul bancnotei, bărbatul primește un produs în valoare de 70 de lei și 30 de lei rest. La finalul întregii operațiuni, el pleacă astfel cu o valoare totală de 100 de lei: 70 de lei sub forma produsului și 30 de lei în numerar.

De aceea, într-o interpretare generică a problemei:

70 lei produs + 30 lei rest = 100 lei pierdere.

Răspunsul de 200 de lei presupune numărarea de două ori a aceleiași sume. Cei 100 de lei furați inițial nu rămân definitiv în posesia bărbatului, pentru că bancnota este ulterior predată magazinului pentru efectuarea achiziției.

De ce „pierderea” poate avea un alt sens pentru un contabil

Problema devine însă mai complicată dacă termenul „pierdere” este interpretat din punct de vedere contabil.

Un produs vândut cu 70 de lei nu a costat neapărat magazinul 70 de lei. De exemplu, dacă magazinul a cumpărat produsul cu 35 de lei și a adăugat o marjă comercială de încă 35 de lei, valoarea contabilă a mărfii ieșite din gestiune nu este aceeași cu prețul afișat la raft.

În plus, într-o situație reală ar trebui luate în calcul TVA-ul, regimul de impozitare al firmei, costul de achiziție al produsului și modul în care sunt înregistrate contabil furtul și vânzarea.

Din acest motiv, pierderea contabilă exactă nu poate fi stabilită doar din informațiile oferite în enunț.

Aceasta este și explicația pentru numeroasele răspunsuri diferite apărute online. Participanții la discuție încearcă, de fapt, să răspundă la întrebări ușor diferite.

Dacă „pierdere” înseamnă valoarea cu care magazinul rămâne mai puțin în logica simplificată a exercițiului, răspunsul este 100 de lei.

Dacă însă întrebarea este care este pierderea contabilă efectivă a firmei, problema nu conține suficiente date pentru un răspuns precis.

Astfel, dificultatea nu stă atât în calculele matematice, cât în definiția cuvântului „pierdere”. Tocmai această ambiguitate transformă o problemă de câteva rânduri într-o dezbatere mult mai complicată decât pare la prima vedere.