Preotul Daniel Avram: „Nu mai dați de pomană pentru morți. Mortul nu mănâncă, nu bea”
O declarație categorică făcută de preotul Daniel Avram a stârnit dezbateri aprinse în rândul credincioșilor din România, punând sub semnul întrebării unele dintre cele mai vechi și respectate tradiții legate de pomenirea celor adormiți. Slujitorul bisericii trage un semnal de alarmă și le cere oamenilor să înțeleagă corect semnificația spirituală a actelor de caritate, explicând de ce pachetele uriașe cu mâncare oferite la parastase nu ajută în mod real sufletul defunctului.
Mesajul său dorește să elimine superstițiile care au umbrit de-a lungul timpului adevărata esență a milosteniei creștine.
„Mortul nu mănâncă și nu bea”: Greșeala pe care o fac mulți credincioși
Preotul Daniel Avram a explicat în termeni extrem de clari că sufletul omului, odată despărțit de trup, nu mai are nevoi materiale, biologice. Ideea că cel decedat „ar primi” mâncare sau băutură prin intermediul pachetelor oferite la biserică este o interpretare greșită. Părintele subliniază că accentul ar trebui pus pe rugăciune și pe ajutorul real oferit celor aflați în suferință, nu pe fastul și opulența meselor de pomenire.
Rânduiala pomenii a fost instituită pentru a hrăni pe cel flămând, pe cel sărac și pe cel neajutorat în amintirea celui plecat, transformând mâncarea într-un instrument al dragostei creștine, nu într-un ritual mecanic bazat pe ideea că defunctul ar duce lipsă de alimente în lumea de dincolo.
Ce înseamnă, de fapt, cuvântul „Bogdaproste”: Preotul a demontat și confuzia din jurul acestei expresii folosite des de români. Provenit din limba slavă („Bogŭ da prosti”), termenul se traduce literal prin „Dumnezeu să-l ierte” sau „Dumnezeu să prostească (să ierte) păcatul”. Atunci când primești ceva de pomană și spui „Bogdaproste”, tu nu confirmi că mortul a primit mâncarea, ci rostești o rugăciune scurtă pentru iertarea păcatelor sufletului său.
Adevărata milostenie: Cum trebuie făcute pomenile în mod corect
Pentru ca un act de pomenire să aibă valoare spirituală, părintele recomandă ca darurile să meargă exclusiv către persoanele care au cu adevărat nevoie de sprijin: orfani, bătrâni singuri, familii sărmane sau bolnavi din spitale. Împărțirea unor pachete scumpe între rude sau persoane înstărite, doar din obligație socială sau de ochii lumii, își pierde semnificația duhovnicească.
Biserica Ortodoxă îndeamnă credincioșii ca, dincolo de pregătirea alimentelor, să nu uite că cea mai puternică legătură cu cei adormiți se face prin Sfânta Liturghie, prin milostenie curată, făcută în taină, și prin rugăciune stăruitoare, acestea fiind singurele „pachete” care pot aduce alinare și lumină sufletelor trecute în veșnicie.