Răsturnare uluitoare de situație în România! Este vorba de Lia Savonea. Nimeni nu se aștepta la așa ceva, decizia care…

Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, a lansat acuzații grave la adresa fostului premier Ilie Bolojan, susținând că în ultimul an Justiția a fost supusă unei presiuni fără precedent și că opinia publică a fost manipulată prin campanii construite pe teme sensibile precum pensiile magistraților și dosarele prescrise.

Într-un discurs amplu, Lia Savonea a afirmat că judecătorii și procurorii au fost stigmatizați prin utilizarea unor informații prezentate parțial sau scoase din context, ceea ce a contribuit la deteriorarea imaginii sistemului judiciar în ochii cetățenilor.

Lia Savonea: „A fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției”

Președinta ÎCCJ consideră că dezbaterea publică privind activitatea instanțelor este legitimă și chiar benefică, însă atrage atenția asupra pericolului reprezentat de manipularea informațiilor.

„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale, chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.

Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă.

Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora.”

Critici privind dezbaterea despre pensiile magistraților

Lia Savonea a susținut că una dintre principalele teme folosite împotriva Justiției a fost cea referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților.

Potrivit acesteia, în spațiul public au fost prezentate informații incomplete care au contribuit la formarea unei imagini negative despre judecători și procurori.

„Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.

S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii.

Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. – Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. – ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”.

Prescripția dosarelor, o altă temă folosită împotriva sistemului judiciar

Un alt subiect abordat de președinta ÎCCJ a fost cel al prescripției răspunderii penale. Lia Savonea susține că această problemă a fost folosită în mod repetat pentru a crea impresia că Justiția nu funcționează.

„Apoi, la loc cu această tematică, a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.

Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple.”

Cine este responsabil pentru dosarele prescrise, potrivit șefei ÎCCJ

Lia Savonea a respins ideea că judecătorii ar fi responsabili pentru situațiile în care anumite cauze penale s-au închis prin prescripție.

„Și materia penală, cum e ea, nimic nu este perfect, a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale.

Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.

O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”.

Lia Savonea acuză tentative de influențare a Justiției

În partea finală a discursului său, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a vorbit despre ceea ce consideră a fi încercări de slăbire a independenței sistemului judiciar.

„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept.

Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate.

Sigur, eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice, a Guvernului, a Parlamentului, în România. Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a adăugat Lia Savonea.

Controverse și dezbateri privind independența Justiției

Declarațiile președintei ÎCCJ vin într-un moment în care relația dintre sistemul judiciar și clasa politică este intens dezbătută în spațiul public. Teme precum pensiile speciale, prescripția dosarelor, independența magistraților și reformele din Justiție continuă să genereze controverse și poziții divergente atât în mediul politic, cât și în cel juridic.

Discursul Liei Savonea readuce în atenție tensiunile dintre instituțiile statului și deschide o nouă etapă a dezbaterii privind rolul Justiției într-un stat de drept și modul în care aceasta este percepută de societate.