Tudor Lakatos luptă împotriva discriminării romilor cântând melodii ale lui Elvis Presley. O face purtând haine specifice regretatului artist, freza care l-a consacrat și ochelari de soare supradimensionați.
Cu reprezentații pe scenele restaurantelor, de la București până în sate izolate, profesorul în vârstă de 58 de ani nu se consideră un imitator al lui Elvis. Lakatos spune că doar folosește atracția universală a a rock ‘n’ roll-ului pentru a reduce decalajele culturale și pentru a le oferi copiilor romi un model care sparge tiparele.
“N-am vrut niciodată să urc pe scenă, nu m-am gândit la asta. Mi-am dorit un singur lucru – să mă împrietenesc cu românii, să nu mai fiu numit țigan”, a spus el după un spectacol recent în capitala României.
Cuvântul este încă folosit cu nonșalanță – și adesea cu cruzime – în România, unde comunitatea romă reprezintă aproximativ 7% din populație. Discriminarea rămâne larg răspândită, relatează euronews.com.
Conform unui sondaj recent al UE, aproximativ unul din cinci romi din România susține că a fost victima discriminării în ultimul an.
Rebeliunea discretă a lui Lakatos a început în anii 1980. Pe atunci, era student la arte și trăia sub regimul comunist dur al lui Nicolae Ceaușescu. Muzica rock, în special cea importată din America, era mai mult decât o formă de divertisment – era un act de sfidare culturală. Iar Elvis era regele.
“Am descoperit că puteam să mă conectez cu studenții români cântând melodii de-ale lui Elvis”, a spus Lakatos, care folosește numele de scenă Elvis Rromano.
Nu era vorba doar de muzică – ci despre a fi văzut, auzit și acceptat.
După patru decenii de activitate, Lakatos încă face valuri. Ziua, predă într-un sat cu populație majoritar romă din nord-vestul României. Noaptea, este în turneu cu spectacolul său “Rock ‘n’ Rom” – un mix energic de melodii ale lui Elvis interpretate în romani, română și engleză.
Este un succes atât în rândul publicului, cât și al elevilor, chiar dacă unele versuri trebuie puțin adaptate. Spre exemplu, piesa “Blue Suede Shoes”. Lakatos subliniază că versul nu se potrivește copiilor din familii sărace.
“În versiunea mea, versurile devin simplu ‘nu călca pe picioarele mele desculțe’”, a spus el.
Într-o noapte blândă de vară la București, acel farmec simplu a fost vizibil la un restaurant din zona Obor. Acolo, Lakatos a susținut o reprezentație. Unii oameni au venit pentru muzică și au dansat alături de el, alții au fost atrași de preparatele localului.
Este colorat, haotic și profund personal – și exact asta e ideea. Lakatos vrea să le arate copiilor romi că identitatea lor nu trebuie să fie o sursă de rușine sau o limitare.
“Adjectivul țigan este folosit peste tot ca un substitut pentru insultă. Noi, cei mai în vârstă, ne-am obișnuit cu el, îl putem înghiți, am crescut cu el. Am spus de multe ori: ‘Spuneți-ne cum vreți, dinozaur sau brontozaur, dar măcar dați-vă mână cu noi pentru a educa următoarea generație’”, a încheiat Lakatos.