S-a aflat adevărul care zguduie România. De ce n-a oprit Gardă de Coastă drona

În urma incidentului provocat de drona maritimă care a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat, Ministerul Afacerilor Interne a transmis o serie de clarificări privind funcționarea Sistemului Integrat de Supraveghere Maritimă (SCOMAR). Autoritățile subliniază că sistemul operează în parametrii pentru care a fost proiectat și că rolul său nu este acela de a detecta drone maritime de mici dimensiuni.

MAI: SCOMAR funcționează normal și nu este un sistem anti-dronă

Potrivit precizărilor oficiale, SCOMAR reprezintă un sistem integrat de supraveghere maritimă utilizat de Poliția de Frontieră pentru îndeplinirea atribuțiilor de Gardă de Coastă. Autoritățile au ținut să clarifice faptul că acesta nu este un radar singular și nici un sistem militar destinat combaterii dronelor.

Rolul principal al sistemului este monitorizarea frontierei maritime, supravegherea traficului naval, prevenirea migrației ilegale și combaterea infracționalității transfrontaliere.

De asemenea, sistemul a fost conceput pentru detectarea și monitorizarea navelor și ambarcațiunilor de interes, în special a celor care depășesc șase metri lungime.

De ce drona din Portul Constanța nu se încadrează în profilul urmărit de SCOMAR

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne explică faptul că incidentul recent implică o categorie tehnică diferită de ținte față de cele pentru care sistemul a fost proiectat.

Drona maritimă fără pilot descoperită în Portul Constanța avea dimensiuni reduse și un profil de detecție extrem de scăzut. Potrivit specialiștilor, astfel de platforme au o amprentă radar redusă, ceea ce le diferențiază semnificativ de navele și ambarcațiunile pe care sistemul SCOMAR este optimizat să le identifice.

Autoritățile cer o analiză completă a incidentului

MAI susține că evaluarea unui astfel de eveniment trebuie realizată la nivelul întregului mecanism de securitate și siguranță maritimă, nu doar prin prisma unui singur sistem tehnic.

Potrivit comunicatului, analiza trebuie să includă toate componentele implicate în gestionarea unei situații de acest tip: supravegherea, detecția, alertarea, managementul traficului naval, siguranța portuară, intervenția operativă, ordinea publică și cooperarea dintre instituțiile statului.

Oficialii atrag atenția că atribuirea prematură a unor responsabilități sau formularea unor concluzii înainte de finalizarea evaluărilor instituționale poate genera confuzie în rândul opiniei publice.

Garda de Coastă continuă cooperarea cu instituțiile responsabile

În comunicat se mai arată că Garda de Coastă menține permanent schimbul de informații cu toate structurile care au atribuții în domeniul siguranței și securității maritime.

Reprezentanții instituției afirmă că sprijină coordonarea măsurilor necesare și colaborează cu toate autoritățile implicate pentru clarificarea aspectelor legate de incidentul din Portul Constanța.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis că va continua să acționeze, prin structurile sale specializate, pentru protejarea cetățenilor, menținerea ordinii publice și consolidarea cooperării interinstituționale necesare securității spațiului maritim al României.

Incidentul din Portul Constanța a deschis o dezbatere privind securitatea maritimă

Cazul dronei maritime care a ajuns în apele românești și s-a autodetonat în Portul Constanța a generat numeroase întrebări privind capacitatea de monitorizare și reacție a autorităților. Prin explicațiile oferite, MAI încearcă să clarifice rolul exact al sistemului SCOMAR și să evidențieze faptul că acesta nu a fost proiectat pentru detectarea unor astfel de dispozitive de mici dimensiuni.

Anchetele și evaluările instituționale continuă, iar autoritățile urmează să stabilească toate circumstanțele care au permis ca drona maritimă să ajungă până în zona portuară a Constanței.