Schimbare totală. Decizia fără precedent a procurorilor în cazul azilelor

Ancheta în cazul „azilelor groazei” din județul Bihor se mută în instanță, după ce procurorii DIICOT au decis să conteste măsura controlului judiciar dispusă inițial pentru suspecți. Anchetatorii consideră că gravitatea acuzațiilor aduse membrilor grupării impune măsuri preventive mult mai aspre, în timp ce liderul asociației umanitare, Viorel Pașca, oferă primele explicații publice în fața acuzațiilor de trafic de persoane și exploatare a persoanelor vulnerabile.

Procurorii fac presiuni pentru izolarea suspecților, considerând că lăsarea lor în libertate supravegheată ar putea periclita strângerea de probe și audierea martorilor cheie.

Procurorii cer măsuri dure: De ce contestă controlul judiciar

Reprezentanții legali ai statului consideră că formula actuală de cercetare sub control judiciar este mult prea blândă raportat la dimensiunea dramei umane descoperite în imobilele din Bihor. Procurorii subliniază că rețeaua condusă de Viorel Pașca ar fi profitat ani la rând de starea de neajutorare a sutelor de pacienți cu afecțiuni psihice grave, transferați din spitale din toată țara, încasându-le veniturile fără a le asigura condiții minime de trai și îngrijire medicală.

Contestația depusă de procurori urmează să fie judecată în regim de urgență. Anchetatorii vor încerca să convingă magistrații că lăsarea în libertate a liderilor asociației reprezintă un risc public și un semnal greșit transmis comunității, în contextul unui prejudiciu estimat la peste 13 milioane de lei.

Cum se apără Viorel Pașca în fața acuzațiilor: De cealaltă parte, fondatorul asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă” respinge vehement încadrările juridice de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat. Pașca susține că activitatea sa a fost una strict umanitară și că a primit în centrele sale oameni abandonați de familii și refuzați de instituțiile statului, pe care i-a adăpostit și hrănit din resurse proprii și donații.

Apărarea susține că sistemul de stat a eșuat, nu asociația

Avocații care îi reprezintă pe membrii familiei Pașca mizează în instanță pe argumentul că asociația a suplinit de fapt lipsa de locuri din centrele sociale administrate de stat. Potrivit liniei de apărare, pacienții nu erau privați de libertate sau exploatați, ci primeau un adăpost pe care nicio altă instituție nu s-a oferit să îl pună la dispoziție în ultimii ani.

Cu toate acestea, medicii și inspectorii sociali care au participat la acțiunile de evacuare au raportat condiții improprii, lipsa personalului calificat și o totală absență a autorizațiilor legale de funcționare pentru servicii medicale sau de asistență socială. Decizia finală privind regimul de detenție preventivă al suspecților va fi luată în zilele următoare de judecătorii de drepturi și libertăți.