Mare sărbătoare cu o încărcătură duhovnicească deosebită în calendarul creștin ortodox la data de 18 octombrie, Biserica făcând pomenirea Sfântului Apostol și Evanghelist Luca, medicul iscusit, ucenicul devotat al Sfântului Pavel și cel dintâi zugrav care a pictat chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, conform rânduielilor consemnate de portalul CrestinOrtodox.ro! Considerat de secole ocrotitorul medicilor, al pictorilor și al tuturor celor măcinați de neputințe fizice sau sufletești, Sfântul Luca este chemat neîncetat în rugăciune la căpătâiul celor aflați pe patul de suferință, harul său tămăduitor fiind recunoscut încă din primele veacuri creștine drept o armă de nebiruit împotriva durerilor și a bolilor trupești.
Originar din Antiohia Siriei, Sfântul Luca a îmbinat știința medicală a vremii cu credința curată, întâlnindu-L pe Mântuitorul Iisus Hristos în Teba Boetiei în timp ce îngrijea bolnavii. Devenit unul dintre cei 70 de Apostoli, el a fost martor al Învierii pe drumul către Emaus, iar mai târziu a lăsat Bisericii o comoară neprețuită: Evanghelia care îi poartă numele, împodobită cu 33 de parabole unice, și cartea „Faptele Apostolilor”. Sfârșitul său a fost cel al unui martir neînfricat la vârsta de 80 de ani, când a fost spânzurat de un măslin de către păgâni, moaștele sale devenind izvor nesecat de minuni și vindecări.
Iată viața pilduitoare a apostolului-doctor, minunile săvârșite la mormântul său și rugăciunea de taină rostită pentru însănătoșirea celor bolnavi:
Viața Sfântului Luca rămâne un model desăvârșit de slujire a aproapelui și de jertfă creștinească:
Înainte de a deveni propovăduitor al Evangheliei, Luca a practicat medicina cu dragoste curată, alinând durerile oamenilor fără a căuta răsplată pământească.
Tradiția creștină îl cinstește drept întemeietorul iconografiei, el fiind cel care a pictat primele icoane ale Fecioarei Maria ținându-L în brațe pe Pruncul Hristos, dar și prima reprezentare a Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
După martiriul Sfântului Apostol Pavel, alături de care a călătorit și a îndurat prigoniri, Luca a vestit Cuvântul Domnului în Italia, Dalmația, Macedonia și Grecia.
Simbolul Evangheliei sale este vițelul sau taurul, care indică demnitatea preoțească și jertfa mântuitoare adusă de Hristos pentru întreaga omenire.
Harul primit de Sfântul Luca a continuat să lucreze cu putere chiar și după mutarea sa la cele veșnice:
Locul de îngropăciune din Teba a devenit repede vestit printre credincioși, cronicile vremii amintind că deasupra mormântului său ploua cu colirie – o apă miraculoasă care vindeca bolile de ochi.
Când moaștele sale au fost strămutate la Constantinopol de către împăratul Constanțiu, dregătorul imperial Anatolie, care zăcea grav bolnav și cu dureri atroce, s-a atins de raclă și s-a vindecat instantaneu, purtând apoi sicriul pe umerii săi.
Osemintele sfinte au fost așezate sub sfânta masă din Biserica Sfinților Apostoli, alături de cele ale Sfinților Andrei și Timotei.
Această rugăciune se rostește cu lumânarea aprinsă la căpătâiul celor aflați în suferință sau de către cei măcinați de neputințe:
„O, Sfinte Apostole și Evangheliste Luca, doctorul cel iscusit al sufletelor și al trupurilor noastre, care prin viața ta curată ai slujit Mântuitorului Hristos și ai alinat suferințele celor neputincioși!
Apleacă-te cu milă și blândețe spre robul lui Dumnezeu (se rostește numele bolnavului), cel cuprins de neputință și durere trupească. Tu, cel ce ai zugrăvit preafrumosul chip al Maicii Domnului și ai cunoscut durerile firii omenești, roagă-L pe Milostivul Dumnezeu să reverse darul tămăduirii Sale peste acest suflet necăjit.
Liniștește-i durerile, alungă boala cea chinuitoare, întărește-i trupul slăbit și dăruiește-i răbdare și nădejde în ceasul încercării. Luminează și călăuzește mâinile medicilor care îl îngrijesc, ca prin știința lor și prin lucrarea harului dumnezeiesc să afle vindecarea degrabă.
Fii ocrotitorul nostru în fața primejdiilor, vindecător al rănilor inimii și mijlocitor neobosit la Scaunul Preasfintei Treimi, ca însănătoșindu-ne cu trupul și cu duhul, să aducem laudă și mulțumire lui Dumnezeu: Tatălui, Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”