În unitățile de învățământ din România, ziua ar putea începe cu intonarea imnului national “Deșteaptă-te, române!” și rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”. Proiectul de lege a fost depus, deja, de parlamentarii AUR, în Parlament.
Potrivit edupedu.ro, documentul a apărut, deja, pe platforma online a Consiliului Economic și Social (CES). Obiectivul principal este modificarea legii învățământului preuniversitar 198/2023, prin care directorul fiecărei școli să poată implementa cele două momente la începutul zilei de studiu.
Inițiativa vizează modificarea legii învățământului preuniversitar 198/2023, astfel încât directorul fiecărei unități de învățământ să poate decide introducerea zilnică a acestor momente la începutul programului școlar.
Articolul de lege prevede intonarea Imnului național “Deșteaptă-te, române!” în forma prescurtată, precum și rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”.
Elevii și profesorii nu vor fi obligați să participe la cele două momente, fiecare urmând să decidă liber. Un eventual refuz al vreuneia dintre părți ar trebui, însă, transmis în scris directorului școlii. Nu ar exista repercusiuni pentru cei care refuză, se mai arată în articolul de lege.
Inițiativa AUR nu trebuie, însă, să surprindă. De-a lungul timpului, partidul s-a declarat unul populist de dreapta și naționalist. Formațiunea politică este activă în România și Republica Moldova. A fost înființată pe 19 septembrie 2019, de George Simion, care îi este și acum președinte.
La alegerile parlamentare din 2024, AUR a obținut 14,94% din voturi. A devenit al doilea partid ca mărime în Parlamentul României. În plus, liderul formațiunii, George Simion, a candidat la alegerile prezidențiale din acest an, unde a fost învins, în turul II, de Nicușor Dan.

George Simion, liderul AUR, un naționalist convins. Sursa foto: Hepta
“Deșteaptă-te, române!” este imnul național al țării din anul 1990. Este alcătuit din unsprezece strofe. La momentele speciale se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.
“Tatăl nostru” este una dintre rugăciunile de bază ale creștinătății. A fost rostită de Iisus Hristos ca răspuns la cererea unuia dintre discipolii Săi de a îi învăța cum să se roage. Prima versiune românească a rugăciunii, în alfabetul latin, a fost tipărită la Cracovia, într-o lucrare a cărturarului polonez Stanislau Sarnicki.