Veste cruntă pentru 5 milioane de pensionari! Din păcate pensiile vor fi înghețate din nou

Vești îngrijorătoare pentru milioane de pensionari din România. Pensiile ar putea rămâne înghețate și anul viitor dacă autoritățile române nu vor obține o derogare din partea Comisiei Europene și dacă nu vor fi implementate reformele solicitate de Bruxelles.

În cel mai recent raport de țară pentru România, publicat în cadrul Semestrului European 2026, Comisia Europeană atrage atenția asupra problemelor economice și bugetare cu care se confruntă țara noastră și formulează o serie de recomandări esențiale privind sistemul de pensii, salarizarea din sectorul public și echilibrul finanțelor statului.

Comisia Europeană cere continuarea reformei pensiilor

Potrivit documentului publicat de Bruxelles, România trebuie să continue procesul de consolidare fiscală și să aplice integral reformele asumate în domeniul pensiilor și al salarizării.

Comisia Europeană solicită României reforma salarizării şi a sistemului legat de pensiile românilor. CE cere în mod explicit continuarea consolidării fiscale, creșterea colectării taxelor, reformarea sistemului de pensii și a salarizării din sectorul public, precum și accelerarea investițiilor în digitalizare, infrastructură, energie și reducerea disparităților sociale și teritoriale.

Raportul de țară pentru România din 2026 analizează evoluțiile economice și sociale și evaluează măsura în care România a pus în aplicare setul cuprinzător de recomandări specifice fiecărei țări, adoptat de Consiliu în 2025.

România continuă să aibă dezechilibre economice majore

Potrivit concluziilor Comisiei Europene, economia României se confruntă în continuare cu probleme importante care afectează stabilitatea financiară a statului.

Comisia Europeană arată, în concluziile pachetului din Semestrul European 2026, că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în special din cauza deficitelor bugetare și de cont curent ridicate și a deteriorării competitivității costurilor.

Oficialii europeni avertizează că, deși anumite vulnerabilități s-au redus în ultima perioadă, acestea rămân la un nivel ridicat și necesită măsuri suplimentare.

Ce recomandări a primit România de la Bruxelles

Pe baza analizei și a principalelor provocări identificate în rapoartele de țară, recomandările specifice fiecărei țări îi oferă fiecărui stat membru orientări adaptate, mai spune sursa citată.

României îi sunt recomandate următoarele:

să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv;

să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare;

să ia în continuare măsuri decisive pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.

să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit;

să asigure continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;

să susțină ritmul de implementare din cadrul programelor politicii de coeziune;

să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare;

să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional;

să consolideze punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat;

să faciliteze investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur;

să continue decarbonizarea sectorului energetic prin stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică;

să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie; să abordeze deficitul de competențe;

să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice”.

Ce prevede legislația actuală privind indexarea pensiilor

Conform legislației aflate în vigoare, pensiile din sistemul public beneficiază anual de o indexare automată.

Conform legislației actuale, pensiile din sistemul public sunt indexate anual în luna ianuarie prin majorarea valorii punctului de referință cu rata medie a inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Totuși, în contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar și al recomandărilor europene, există riscul ca aplicarea acestei formule să fie amânată sau suspendată în lipsa unui acord cu instituțiile europene.

Evaluarea Comisiei Europene pentru perioada 2025-2026

În primăvara anului 2026, Comisia Europeană a evaluat respectarea de către statele membre a cadrului bugetar al UE. Evaluarea acoperă atât anul 2025, cât și anul 2026 și se axează pe creșterea cheltuielilor nete, ținând seama, după caz, de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională pentru apărare.

Comisia a evaluat, de asemenea, implementarea etapelor esențiale ale reformelor și investițiilor care au stat la baza unei prelungiri a perioadelor de ajustare bugetară, după caz.

Raportul arată că România a făcut anumite progrese, însă acestea nu sunt suficiente pentru eliminarea tuturor vulnerabilităților economice.

Procedura de deficit excesiv rămâne suspendată

Comisia Europeană a concluzionat că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte.

Pe baza evaluării din 3 iunie 2026 a Comisiei cu privire la acțiunile eficace, procedura aplicabilă deficitelor excesive pentru România se suspendă.

Ce urmează pentru pensionarii români

În perioada următoare, Guvernul va trebui să negocieze cu instituțiile europene și să prezinte măsurile prin care intenționează să reducă deficitul bugetar și să respecte angajamentele asumate.

De rezultatul acestor discuții va depinde și viitorul indexării pensiilor. În lipsa unor măsuri care să convingă Comisia Europeană că finanțele publice sunt sustenabile, există posibilitatea ca majorările prevăzute de lege să fie amânate, ceea ce ar însemna menținerea pensiilor la nivelul actual și în anul viitor.