De Sfânta Cuvioasă Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie, tradiția spune că este bine să dai de pomană pâine sau colaci, fructe de toamnă precum mere, struguri și nuci, lumânări și mâncare gătită, pentru sufletele celor dragi trecuți la cele veșnice și pentru sănătatea și belșugul familiei. Pentru că anul acesta sărbătoarea cade într-o zi de miercuri, zi de post, preparatele împărțite pot fi de post, iar pomana se face, de preferat, celor nevoiași, vârstnicilor singuri sau vecinilor.
Sfânta Parascheva, ale cărei moaște se află la Catedrala Mitropolitană din Iași, este cunoscută pentru milostenia sa. Încă din tinerețe și-a împărțit hainele și bunurile celor săraci, iar acest exemplu a făcut ca ziua ei să fie strâns legată, în tradiția românească, de darul către cei aflați în nevoie. Pe lângă rugăciune și participarea la slujbă, pomana este unul dintre cele mai importante obiceiuri ale zilei.
Iată ce alimente se împart, cui este bine să le dai și ce reguli spune tradiția că trebuie respectate.
Pâinea și colacii sunt darurile cele mai importante. Mulți credincioși duc colaci la biserică pentru a fi sfințiți, apoi îi împart rudelor, vecinilor și celor săraci. Pâinea simbolizează hrana de bază și binecuvântarea, iar tradiția spune că acolo unde se dă pâine cu inima deschisă nu va lipsi niciodată.
Fructele de toamnă sunt nelipsite: merele, perele, strugurii, gutuile și nucile sunt împărțite fie în coșulețe, fie alături de colaci. Ele simbolizează roadele pământului și mulțumirea pentru recolta anului. Nucile sunt asociate cu belșugul, iar strugurii cu bucuria și cu sângele Mântuitorului, în simbolistica creștină.
Mâncarea gătită este un alt dar obișnuit, mai ales pentru vârstnicii singuri sau pentru familiile cu posibilități reduse. Pentru că sărbătoarea cade miercuri, se pot pregăti preparate de post: sarmale cu orez și ciuperci, fasole bătută, ciorbă de legume, plăcintă cu dovleac sau cu mere fără ingrediente de origine animală.
Coliva, preparată din grâu fiert, nuci și zahăr, poate fi dusă la biserică pentru pomenirea celor adormiți, alături de lista cu numele celor pentru care se fac rugăciuni. Ea simbolizează învierea și viața veșnică.
Pe lângă alimente, se obișnuiește să se dea lumânări, care simbolizează lumina credinței, și o cană sau un pahar cu apă, considerat în tradiția populară un dar pentru sufletele celor dragi. Mulți credincioși aleg să dăruiască haine călduroase, încălțăminte sau pături, mai ales acum, la începutul sezonului rece, după exemplul Sfintei Parascheva, care și-a dat hainele unui sărac.
Unii oameni preferă să facă donații către biserici, aziluri, cantine sociale sau organizații care sprijină persoanele vulnerabile. Indiferent de forma darului, important este gestul de milostenie și intenția cu care este făcut.
Tradiția spune că pomana este mai bine primită atunci când ajunge la cei care au cu adevărat nevoie: vârstnici singuri, bolnavi, familii sărace sau copii din medii defavorizate. Se dă și vecinilor, rudelor și cunoscuților, mai ales celor care i-au cunoscut pe cei pentru care se face pomana.
Darul se oferă cu ambele mâini, iar cel care îl primește spune, de obicei, „Bogdaproste” sau „Să fie primit”, cuvinte prin care se roagă pentru sufletele celor pomeniți. Se spune că nu este bine să refuzi pe cineva care îți cere ajutorul în această zi.
În tradiția populară, femeile nu spală, nu cos și nu fac treburi grele în gospodărie în ziua de 14 octombrie, pentru că Sfânta Parascheva este considerată ocrotitoarea lor. Certurile în familie sunt evitate, iar ziua este dedicată rugăciunii, liniștii și faptelor bune.
Credincioșii merg la biserică, aprind lumânări și se roagă sfintei pentru sănătate, pentru cei bolnavi și pentru liniștea din casă. Cei care nu pot ajunge la Iași, la moaștele sfintei, pot participa la slujba din parohia lor sau se pot ruga acasă. Preoții amintesc că, dincolo de obiceiuri, cea mai frumoasă cinstire adusă Sfintei Parascheva este milostenia făcută din inimă, nu cantitatea sau valoarea darurilor.
Sursa foto: Dreamstime