Laura Codruța Kovesi revine în România

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de procuror-șef european cu un avertisment: Parchetul European (EPPO), instituția pe care a construit-o de la zero, riscă să fie „eliminat treptat”, fără zgomot. Într-un interviu acordat publicației Politico la final de mandat, fosta șefă a DNA spune că EPPO este slăbit prin finanțare insuficientă, prin amânarea revizuirii regulamentului său și prin obstacole birocratice care îngreunează munca procurorilor.

Kovesi a condus Parchetul European din 2019, când a devenit prima persoană aflată la conducerea acestei instituții, cu un mandat de șapte ani care nu poate fi reînnoit.

Potrivit unor surse citate de fostul președinte Traian Băsescu, Laura Codruța Kovesi ar urma să revină după plecarea de la Parchetul European. Băsescu nu a precizat însă unde sau în ce rol, iar Kovesi nu a anunțat public care vor fi următorii ei pași.

„Nimeni nu poate contesta faptul că am făcut o treabă bună”

Kovesi spune că, la numire, a promis că va construi o instituție eficientă, puternică și independentă, în care cetățenii să aibă încredere. Consideră că, împreună cu colegii ei, a reușit acest lucru în mare măsură, deși recunoaște că nu în toate privințele.

Principala provocare pentru succesorul ei va fi, în opinia sa, păstrarea independenței și a credibilității instituției.

Kovesi a povestit că i-a ascultat pe toți candidații la funcția de procuror-șef european și că a fost îngrijorată de unul dintre ei, care și-a prezentat proiectul spunând că vrea să „normalizeze” EPPO. Pentru cineva care a crescut în comunism, spune ea, o astfel de formulare sună amenințător.

Cele trei pericole pentru Parchetul European

La plecare, Kovesi a făcut referire la serialul danez „Borgen” și la o replică celebră din el, potrivit căreia, la Bruxelles, nimeni nu te aude țipând.

„Sunt îngrijorată că EPPO va fi eliminat treptat, fără zgomot”, a declarat Kovesi pentru Politico.

Ea a explicat că o instituție poate fi slăbită în trei feluri, iar toate trei se întâmplă acum în cazul EPPO. Primul este finanțarea insuficientă, în condițiile în care bugetul Parchetului European vine din bugetul general al Uniunii Europene. Al doilea este întârzierea revizuirii regulamentului de funcționare. Al treilea îl reprezintă obstacolele birocratice care le complică munca procurorilor.

Bruxelles, mai complicat decât România

Kovesi a mărturisit că, înainte să ajungă la Bruxelles, credea că România este un loc complicat. A descoperit însă că, la nivelul Uniunii Europene, totul este și mai complicat.

Fosta șefă DNA spune că EPPO a descoperit „un continent nou al criminalității”, cu rețele care fraudează atât bugetul european, cât și bugetele statelor membre. În loc ca lupta împotriva crimei organizate să fie în centrul atenției, spune ea, la Bruxelles au loc discuții nesfârșite despre proceduri care le complică viața procurorilor.

Kovesi a criticat și ceea ce numește impresia unora, la nivelul instituțiilor europene, că s-ar afla mai presus de lege. În România sau în alte state membre, explică ea, cine este chemat de procurori să dea o declarație se prezintă, pentru că știe că trebuie să o facă. La Bruxelles, spune fosta șefă EPPO, există uneori sentimentul că nu este nevoie să te prezinți.

Ce este Parchetul European

Parchetul European este instituția Uniunii Europene care investighează și urmărește penal infracțiunile ce afectează bugetul UE, precum frauda cu fonduri europene, corupția și frauda transfrontalieră cu TVA. Instituția și-a început activitatea operațională în 2021 și funcționează în statele membre care au aderat la ea, inclusiv România.

Înainte de a conduce EPPO, Laura Codruța Kovesi a fost procuror general al României și apoi procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, până la revocarea din 2018.