Legea ANI poate costa România bani din PNRR, avertizează Ursula von der Leyen

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că România ar putea pierde bani din ultima tranșă a PNRR dacă Legea ANI, cu așa-numitul „amendament Fritz”, se dovedește contrară dreptului european. Potrivit unor surse citate de Știrile ProTV, avertismentul vine ca răspuns la scrisoarea prin care grupurile PPE și Renew Europe din Parlamentul European i-au cerut blocarea a 770 de milioane de euro din fondurile destinate României.

Legea ANI a fost votată de AUR și PSD, validată de Curtea Constituțională și promulgată de președintele Nicușor Dan. În urma intrării ei în vigoare, Dominic Fritz și-a pierdut mandatul de primar al Timișoarei, iar cazul a ajuns rapid la Bruxelles. Cele două mari grupuri politice europene au invocat îngrijorări legate de statul de drept și au cerut condiționarea fondurilor. Comisia nu a luat, deocamdată, nicio decizie de blocare, dar a explicat clar în ce condiții banii ar putea fi afectați.

Scrisoarea Ursulei von der Leyen arată pașii exacți pe care Bruxelles-ul îi va urma și miza reală pentru România.

Ce spune scrisoarea Ursulei von der Leyen

Președinta Comisiei Europene le-a transmis celor două grupuri politice că este de acord cu importanța respectării statului de drept și că legea este legată direct de jalonul 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Acest jalon prevede intrarea în vigoare a unui act normativ care actualizează cadrul legislativ privind integritatea și face parte din a șasea și ultima cerere de plată, pe care autoritățile române urmau să o depună în septembrie.

Comisia precizează că va putea evalua îndeplinirea jalonului doar după ce România depune oficial cererea de plată și documentele justificative. Evaluarea se va face pe baza descrierii jalonului din decizia Consiliului care a aprobat PNRR-ul României, la fel ca pentru celelalte state membre. Ursula von der Leyen subliniază totodată că, potrivit regulamentului Mecanismului de redresare și reziliență, statul membru este primul responsabil pentru respectarea legislației europene și naționale.

Punctul-cheie al scrisorii este avertismentul: dacă serviciile Comisiei vor concluziona că articolul contestat din lege încalcă dreptul european, Bruxelles-ul va trebui să tragă concluziile corespunzătoare în privința cererii de plată. Ursula von der Leyen amintește și că, în calitate de gardian al tratatelor, Comisia poate declanșa proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în baza articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

„Comisia nu va ezita să ia orice măsuri necesare pentru a apăra dreptul Uniunii”, a transmis Ursula von der Leyen.

Președinta Comisiei afirmă că a reamintit deja autorităților române responsabilitățile care le revin, iar serviciile Comisiei mențin un contact permanent, la nivel tehnic, cu Bucureștiul.

Ce urmează și de ce contează momentul

Avertismentul vine într-un moment extrem de delicat pentru România. PNRR se apropie de final: termenul pentru îndeplinirea jaloanelor a fost 31 august 2026, iar plățile din Mecanismul de redresare trebuie efectuate până la sfârșitul anului. Asta înseamnă că România nu mai are timp să renegocieze sau să recupereze un jalon contestat, iar orice sumă tăiată din ultima tranșă riscă să fie pierdută definitiv.

În paralel, scena politică internă este blocată, după ce Guvernul propus de Siegfried Mureșan a picat la vot în Parlament, iar varianta alegerilor anticipate este discutată deschis. Un guvern fără puteri depline poate avea dificultăți atât în gestionarea dialogului cu Comisia, cât și în eventualele modificări legislative cerute de Bruxelles.

Practic, soarta celor 770 de milioane de euro depinde acum de două lucruri: momentul în care România depune oficial ultima cerere de plată și concluzia juriștilor Comisiei privind compatibilitatea Legii ANI cu dreptul european. Până atunci, banii nu sunt blocați, dar nici garantați.

Sursa foto: Dreamstime