Legea pensiilor speciale, contestată din nou la CCR. Care sunt motivele convocate

Înalta Curte de Casație și Justișie a contestat din nou la CCR proiectul pensiilor speciale ale magistrașilor.
Legea pensiilor speciale contestată din nou la CCR. Care sunt motivele convocate
Legea pensiilor speciale, contestată din nou la CCR. Care sunt motivele convocate

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost convocate vineri pentru a decide dacă instanța supremă sesizează Curtea Constituțională cu privire la legea care modifică pensiile și condițiile de pensionare ale magistraților. Guvernul a ales procedura asumării răspunderii, accelerând astfel adoptarea proiectului.

Care sunt principalele modificări în legea pensiilor magistraților

Principalele modificări în legea asumată de Guvern sunt: creșterea graduală a vârstei de pensionare, introducerea obligației unei vechimi minime de 25 de ani în muncă. De asemenea, calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 60 de luni. Precum și plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Proiectul de lege fusese contestat anterior la CCR. De asemenea, la data de 20 octombrie Curtea l-a declarat neconstituțional. Motivul invocat a fost faptul că nu s-a respectat termenul legal pentru avizul consultativ al CSM.

Secțiile Unite au fost convocate de președinta instanței, Lia Savonea, pentru a adopta o poziție oficială în contextul noii legi. Astfel că, judecătorii ÎCCJ au decis, în unanimitate cu 102 voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu proiectul Guvernului privind pensiile speciale.

Care sunt motivele pentru care ÎCCJ a decis să conteste proiectul la CCR

CCR

Care sunt motivele pentru care ÎCCJ a decis să conteste proiectul la CCR

Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a prezentat vineri motivele pentru care Instanța Supremă a decis să conteste la CCR proiectul Guvernului. Potrivit acestuia, Guvernul nu a justificat necesitatea unei intervenții rapide din motive economice, în lipsa unor date care să arate impactul financiar al reformei asupra bugetului în anii următori.

De asemenea, consideră că Guvernul nu a demonstrat caracterul de urgență al proiectului. „Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o relitate contrafactuală pentru următoarele motive. Invocarea condiționalităților jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea.”, a declarat Victor Alistar.

Sursa foto: Dreamstime