NATO, în criză după amenințările lui Trump privind Groenlanda. Când cel mai puternic aliat devine o provocare

Anunțul președintelui american Donald Trump privind posibilitatea anexării Groenlandei a provocat o criză fără precedent în cadrul NATO, o organizație bazată pe apărarea colectivă, în care un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor. Ideea lansată de Trump ridică perspectiva ca cel mai puternic aliat să inițieze o egresiune asupra unui stat membru mai slab.

Reacția liderilor europeni și temerile privind NATO

Liderii europeni au evitat să critice public SUA, conștienți că depind de sprijinul american pentru a contracara Rusia și a menține securitatea Ucrainei. La Paris, reprezentanți din 35 de țări, inclusiv SUA, au discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina.

În timp ce, întrebările despre Groenlanda au stârnit reticență și răspunsuri evazive din partea liderilor Marii Britanii și Franța. Casa Albă a declarat marți că analizează o serie de opțiuni pentru a obține controlul asupra Groenlandei. De asemenea, a transmis că utilizarea forței armate nu este exclusă.

Șeful de cabinet al lui Trump, Stephen Miller, a explicat că administrația se va comporta ca o „superputere”. Într-o lume în care, potrivit acestuia, cei puternici iau ce pot, iar cei slabi suportă consecințele.

Însă, secretarul de stat Marco Rubio a încercat să tempereze îngrijorările, sugerând că administrația ia în calcul și „cumpărarea Groenlandei” de la Danemarca. Totuși, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat că o eventuală acțiune militară a SUA împotriva unui stat NATO ar echivala cu sfârșitul organizației și al securității postbelice stabilite după al Doilea Război Mondial.

Posibile acțiuni europene

Potrivit expertului Mujtaba Ruhman de la Eurasia Group, liderii europeni nu au puterea de a răspunde dur Washingtonului. Potrivit acestuia, europenii sunt dependenți de zeci de ani de America în materie de securitate.

Prioritatea lor rămâne menținerea implicării americane în Ucraina. Chiar dacă, asta implică presiuni asupra Danemarcei pentru a negocia cu SUA în privința Groenlandei.

Cu toate acestea, există voci care consideră că Europa poate acționa mai ferm. Daniel Fried, fost secretar de stat adjunct pentru Europa, susține că europenii dispun de tehnologii militare competitive.

Totodată, deputatul francez Raphael Glucksmann a propus stabilirea unei baze militare permanente în Groenlanda pentru a transmite un semnal politic clar către SUA. Oficialii eruopeni speră că interesul președintelui american pentru Groenlanda s-ar putea diminua. Însă, se tem că de data aceasta amenințarea este un serioasă.