Tragedia s-a soldat cu moartea a zeci de persoane și a provocat o intensă dispută diplomatică pe axa Moscova-Baku.
Zborul civil operat de Azerbaijan Airlines, care avea la bord 67 de persoane (62 de pasageri și 5 membri ai echipajului), efectua o cursă pe ruta Baku – Groznâi (capitala Ceceniei). Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a ceții dense de la destinație, aeronava Embraer 190 a fost redirecționată către un traseu de rezervă, moment în care a intrat în spațiul aerian monitorizat intens de sistemele antiaeriene rusești.
În aceeași zi, regiunea era alertată de prezența unor drone ucrainene. Într-o eroare de identificare fatală, armata rusă a confundat avionul de pasageri cu o țintă militară inamică și a lansat două rachete antiaeriene. Acestea au explodat în imediata apropiere a fuzelajului. Deși grav afectată de suflul exploziilor și de șrapnel, aeronava a reușit să zboare până în proximitatea localității Aktau din Kazahstan, unde s-a prăbușit și a luat foc.
Bilanțul evenimentului a fost unul zguduitor: 38 de persoane și-au pierdut viața, în timp ce 29 de pasageri au supraviețuit în mod miraculos, mulți dintre ei suferind răni severe.
Dacă inițial sursele oficiale au evitat să confirme scenariul atacului, imaginile cu resturile aeronavei — care prezentau perforații specifice elementelor de muniție — au lăsat loc puLocalizărilor. Ulterior, în cadrul unei întrevederi la nivel înalt desfășurate între președintele rus Vladimir Putin și omologul său azer, Ilham Aliyev, liderul de la Kremlin a emis scuze oficiale, catalogând evenimentul drept un „incident tragic”.
În urma negocierilor bilaterale strânse, ministerele de externe ale celor două state au emis un comunicat comun prin care confirmă că Rusia își asumă responsabilitatea financiară și juridică. Moscova s-a angajat oficial să acopere integral despăgubirile destinate familiilor celor decedați, precum și sprijinul medical și material pentru supraviețuitorii care au rămas cu sechele în urma prăbușirii.
Acordul semnat reprezintă o rară excepție în conduita internațională recentă a Federației Ruse, care adesea a negat implicarea în incidente similare. Potrivit analiștilor politici, pasul înapoi făcut de Moscova reflectă dorința Kremlinului de a nu destabiliza parteneriatul strategic și economic cu Azerbaidjanul, într-un moment de izolare geopolitică pe scena globală.
Partea rusă a dat asigurări că, pe lângă plata compensațiilor financiare, va continua o evaluare juridică internă obiectivă pentru a determina cu exactitate defecțiunile de comunicare din lanțul de comandă militar care au condus la această catastrofă aviatică.