Reforma pensiilor speciale, discutată miercuri de CCR

Curtea Constituțională analizează miercuri sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind noul proiect al Guvenrului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților și modificarea condițiilor de pensionare.

Judecătorii ÎCCJ susțin că legea discriminează magistrații în comparație cu alte categorii de pensii de serviciu. De asemenea, susțin că afectează independența justiției și echivalează cu eliminarea pensiei de serviciu pentru această profesie.

Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament asupra legii pensiilor magistraților

Guvernul a aprobat recent noul proiect, care prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net. Actul a primit aviz negativ de la CSM. Magistrații cer ca pensia să rămână apropiată de ultimul venit. În timp ce, premierul Ilie Bolojan insistă pentru menținerea plafonului de 70%.

Înaintea sesizării, toți cei 102 judecători reuniți în Secțiile Unite ale ÎCCJ au votat pentru contestarea legii. Purtătorul de cuvânt al Instanței Supreme, Victor Alistar, a explicat că actul normativ este fundamentat pe „o realutate contrafactuală” și că lipsește o analiză economică reală a impactului.

Criticile ÎCCJ privind discriminarea magistraților

Magistrații acuză de discriminare față de alte categorii profesionale cu pensii speciale. Ei susțin că noua schemă afectează securitatea juridică și modifică brusc statutul magistraților. 45% ar urma să se pensioneze la 65 de ani, iar 21% între 60 și 64 de ani. În plus, plafonul pensiei pentru magistrați este considerabil mai mic decât pentru alte categorii, fiind limitat la 70% din net, față de 80% sau mai mult în alte sisteme.

ÎCCJ menționează, de asemenea, lipsa justificării urgenței și interpretarea eronată a cerințelor PNRR Întrucât, potrivit documentelor Comisiei Europene, discuțiile vizau inițial supraimpozitarea, nu modificarea condițiilor de pensionare. La nivel intrinsec, legea este criticată pentru neclaritate, utilizarea unor termeni juridici inexistenți și lipsa previzibilității, contrar prevederilor constituționale.

Totodată, ÎCCJ arată că, deși magistrații sunt singura categorie cu statut constituțional garantat, legea îi tratează cel mai defavorabil. Instanța Supremă subliniază că pensiile magistraților reprezintă doar o parte minimală din costul total al pensiilor speciale.

Din peste 200.000 de beneficiari, 90% sunt din structurile de apărare și ordine publică, pentru care bugetul depășește 14 miliarde de lei anual, față de 2,2 miliarde de lei pentru restul categoriilor, inclusiv magistrați.