Unul dintre cei mai cunoscuți milionari din România, în proces cu un cazinou din București. Afaceristul îi acuză pe angajați că l-au intoxicat cu mercur

Adrian Petru Luca, unul dintre cei mai cunoscuți milionari din România, se judecă cu Grand Casino București într-un dosar în care miza este reprezentată de aproape 4 milioane de euro pe care i-a ”evaporat” la jocurile de noroc.

Adrian Petru Luca, unul dintre cei mai celebri milionari, a susținut în fața instanței că pierderile nu au ținut doar de ghinion, ci au fost influențate de probleme medicale, inclusiv o presupusă intoxicație cu mercur și afecțiuni psihice care i-ar fi afectat capacitatea de decizie.

De cealaltă parte, cazionul respinge acuzațiile și susține că toate jocurile s-au desfășurat legal și că milionarul nu își asumă de fapt statutul de jucător-pierzător.

Ani la rând, Petru Adrian Luca, unul dintre cei mai bogați români, era o prezență obișnuită în camerele VIP ale cazinourilor de lux din Capitală. Acesta intra în sala luminată de aparatele de joc și, conform propriilor susțineri, petrecea ore întregi în fața sloturilor. Acesta ar fi avut și un manager dedicat, iar anumite preparare îi erau rezervate special atunci când ajungea în cazino.

Însă, ceea ce părea un hobby costisitor s-a transformat în pierderi după pierderi. Conform documentelor din instanță, afaceristul a susținut că, în aproximativ doi ani, a pierdut aproape 18 milioane de lei prin săli de joc.

Milionarul susține că pierderile uriașe nu pot fi privite ca simple episoade de ghinion. În procesul deschis împotriva societății care administrează Grand Casino București, acesta încearcă să demonstreze că existau împrejurări care i-au influențat capacitatea de a juca și că operatorul cazinoului deține informații esențiale pe care nu le-a pus la dispoziția instanței, astfel încât să poată demonstra suma imensă de bani pe care a pierdut-o.

Unul dintre punctele-cheie ale procesului este identificarea exactă a aparatelor la care a jucat. Avocații spun că doar cazinoul poate indica seriile tehnice ale acestora și că fără aceste date ar trebui exertizate 263 de aparate, ceea ce ar face procesul costisitor și lung.

Totodată, Petru Adrian Luca contestă și o expertiză medico-legală realizată în dosar. Omul de afaceri cere ca aceasta să fie verificată sau chiar refăcută, spunând că specialiștii nu au analizat suficient documentele medicale și nici presupusa influență pe care o intoxicație cu mercur ar fi avut-o asupra comportamentului său din perioada în care frecventa cazinoul.

”Reclamantul solicită, în principal, în temeiul art. 25 din OG nr. 1/2000 coroborat cu art. 19 și urm. din Regulamentul aprobat prin HG nr. 74/2000, verificarea/avizarea raportului de către ####### de avizare și control din cadrul IML Mina Minovici București, formulând nouă puncte de obiecțiuni privind diagnosticarea tulburării de joc de noroc, evaluarea impactului asupra capacității de control al impulsurilor și a voinței, existența comorbidităților psihiatrice, analiza documentelor privind plățile efectuate către #### Service Provider, Max ### și Babaco Games, relevanța diagnosticului de „decompensări psihotice” reținut anterior de IML Timișoara și relevanța intoxicației cu mercur documentate medical”.

Acuzațiile, respinse de cazinoul din Capitală

Societatea care adminsitra Grand Casino București are însă o poziție complet diferită. Reprezentanții acesteia spun că solicitările formulate de afacerist sunt tardive și afirmă că fiecare aparat era identificat prin plăcuțe și sigilii vizibile, astfel încât clientul putea observa aceste informații. Mai mult, susțin că nici identificarea exactă a aparatelor nu ar demonstra cât a pierdut sau că acestea ar fi funcționat necorespunzător.

Cât despre expertiza psihiatrică, apărătorii legali ai cazinoului sunt de părere că raportul medical depus de Petru Adrian Luca nu indică existența unui comportament patologic.

Totodată, reprezentanții cazinoului au depus la dosar inclusiv o dovadă din care reiese că societatea a fost verificată de 105 ori fără a fi găsite fapte penae sau intervenții frauduloase asupra aparatelor de joc. Aceștia invocă și poziția Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc privind existența unui sistem informatic centralizat, monitorizat permanent, care supraveghează funcționarea aparatelor.

În același timp, au depus o probă prin care contrazic ideea unui comportament de jucător vulnerabil al milionarului și întărește caracterul asumat al participării sale la jocurile de noroc.

”Depune, totodată, cererea de renunțare la autoexcludere formulată de reclamant, arătând că aceasta demonstrează lipsa de fundament a cererii introductive, în sensul că reclamantul nu își asumă profilul de jucător”.

Momentan, judecătorii nu au decis cine are dreptate. Tribunalul a amânat pronunțarea asupra mai mult cereri formulate de ambele părți, inclusiv asupra solicitării de refacere a expertizei medico-legaleși a administrării unor noi probe.