Salariul minim urcă la 4.325 de lei brut de miercuri, 1 iulie. Printre consecințe – crește valoarea punctului de amendă, se scumpește asigurarea la pensie opțională

Salariul minim din România crește la 4.325 de lei începând de miercuri, 1 iulie. Printre consecințele acestei măsuri se numără se numără majorarea valorii punctului de amendă și scumpirea asigurării la pensie opțională.

Salariul minim urcă la 4.325 de lei brut de miercuri, 1 iulie. Printre consecințe – crește valoarea punctului de amendă, se scumpește asigurarea la pensie opțională

Angajatorul va cheltui 4.418 lei ca să plătească angajatul cu salariul minim pe economie, începând din 1 iulie 2026, notează economica.net.

Tot 4.325 de lei va fi salariul minim din sectorul agricol şi industria alimentară, unde nu vom mai avea salariu minim distinct începând cu 1 iulie 2026.
Salariul minim brut din construcţii rămâne la 4.582 lei lunar, fiind reglementat la această valoare prin OUG nr. 156 din 2024.

Majorarea salariului minim duce la creșterea valorii punctului de amendă, aceasta fiind 216.25 de lei începând cu 1 iulie 2026. Conform legii, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate. Un punct de amendă reprezintă, valoric, 5 la sută din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a guvernului.

Asigurarea opţională la sistemul asigurărilor sociale de sănătate nu se majorează odată cu salariul minim. Valoarea acesteia în 2026 rămâne 2.430 de lei, dacă vă asiguraţi oricând pe parcursul anului în curs. Cei fără venituri fiscalizate care se asigură opţional la sistemul asigurărilor sociale de sănătate pe parcursul lui 2026 datorează o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) calculată drept 10 la sută din șase salarii minime brute pe economie, luând ca referinţă valoarea salariului minim brut pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2026, adică 4.050 de lei.

Se scumpește însă, din 1 iulie, asigurarea opţională la sistemul public de pensii (pilonul I). Începând de miercuri, venitul lunar asigurat de către persoana fizică, înscris în contractul de asigurare socială, este de cel puţin 4.325 lei, reprezentând valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aplicabilă de la această dată, mai notează sursa citată.

Cei care încheie contract de asigurare socială cu o casă de pensii aleg venitul pe care vor să şi-l asigure, cu menţiunea că acesta trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe economie.

Va trebui plătită o contribuție de asigurări sociale (CAS) de 25 la sută din venitul lunar asigurat la pensia pilonul I, adică 1.082 de lei pe lună.

Tot din 1 iulie 2026 indemnizaţia de însoţitor în cazul pensiei de invaliditate gradul I este 2.163 de lei. Valoarea reprezintă jumătate din valoarea salariului minim brut pe economie, rotunjită în plus.

Salariul minim majorat de la 1 iulie – BNS: Creşterea nu compensează nici măcar pierderea puterii de cumpărare din ultimul an şi jumătate

Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia că majorarea salariului de bază minim brut pe ţară, aplicabil de miercuri, 1 iulie, vine cu o întârziere de şase luni faţă de momentul la care aceasta ar fi trebuit să intre în vigoare, iar creşterea „nu compensează nici măcar pierderea puterii de cumpărare acumulată în ultimul an şi jumătate”. Potrivit sindicaliştilor, lucrătorii au pierdut peste 13% din puterea de cumpărare, iar pentru a recupera această erodare salariul minim ar trebui să ajungă la 5.000 lei brut de la 1 ianuarie 2027.

Reprezentanţii BNS afirmă că, potrivit prevederilor Legii nr. 283/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate, salariul minim trebuia stabilit cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2026.

„Conform mecanismului privind salariul minim, stabilit de Legea 283/2024, valoarea salariului minim trebuia decisă între pragurile de 4.325 lei (valoare rezultată din aplicarea formulei de calcul din lege) şi 4.590 lei (limita superioară stabilită prin lege – 52% din câştigul salarial mediu brut). Din păcate, salariaţii remuneraţi cu salariul minim, dar şi cei aflaţi în intervalul 4.050 – 4.325, adică aprox 1.76 milioane salariaţi, au devenit moneda de schimb în negocierile dintre Guvern şi mediul de afaceri, Guvernul nu doar că a preferat soluţia de creştere a salariului minim la cel mai de jos nivel rezultat din aplicarea legii, dar a şi amânat această creştere pentru iulie 2026”, explică sindicaliştii.

Aceştia consideră că Guvernul a folosit amânarea creşterii salariului minim „ca o măsură compensatorie acordată mediului de afaceri” afectat de deciziile fiscale si economice adoptate de Guvern (liberalizarea pieţei energiei, creşterea TVA, creşterea accizelor, introducerea impozitului pe cifra de afaceri, etc), „în ciuda faptului că o bună parte din aceste măsuri au fost translatate în creşteri de preturi în lanţ”.

„Costul măsurilor luate de Guvern a fost transferat, atât direct, cât şi indirect, asupra celor mai vulnerabili salariaţi din economie. Consecinţele sunt evidente: în cursul anului 2025, puterea de cumpărare a salariului minim net, în valoare de 2.574 lei, s-a diminuat cu aproximativ 227 pe lună, iar inflaţia din primul semestru al anului 2026 a generat o pierdere suplimentară de aproximativ 111 lei lunar. Astfel, în decurs de numai 18 luni, salariaţii plătiţi cu salariul minim au pierdut aproximativ 340 de lei din puterea de cumpărare a venitului lor lunar, ceea ce echivalează cu o diminuare de circa 13%”, afirmă liderii BNS.

Potrivit acestora, în aceste condiţii, majorarea salariului minim aplicată de la 1 iulie 2026, coroborată cu reducerea deducerii fiscale de la 300 de lei la 200 de lei, „nu reuşeşte nici măcar să compenseze pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimul an şi jumătate”.

„Nu este de mirare că România continuă să ocupe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sărăcia în muncă. Nivelul salariul minim nu este nici pe departe unul adecvat, dacă avem în vedere criteriile indicate de Directiva Europeană 2022/2041 sau Convenţia OIM 130/1970, iar întârzierea ajustării sale nu face decât să adâncească decalajele sociale şi economice”, subliniază sindicaliştii.

BNS a atras atenţia în momentul transpunerii Directivei 2022/2041 cu privire la necesitatea introducerii în lege a unor mecanisme de corecţie a creşterii salariului minim în cazul apariţiei unor variaţii semnificative între nivelul prognorat şi cel efectiv realizat al indicatorilor folosiţi în stabilirea salariului minim.

„În prezent, ne aflăm într-o astfel de situaţie, pentru salariul minim din 2025 s-a luat în calcul o rată medie a inflaţiei de 4.4%, în realitate rata inflatiei în 2025 a fost 7.3%. În 2026, salariul minim a fost calculat pornind de la o rată a inflaţiei prognozată de 5.8%, deja inflaţia prognozată pentru 2026 a fost schimbată la 7.9%. De aici ar trebui pornit procesul de stabilire a salariului minim pentru anul 2027. Conform prevederilor legii 283/2024 în perioada următoare, partenerii sociali – Guvernul, în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale – ar trebui sa reia negocierile privind stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027”, susţine BNS.

Blocul Naţional Sindical transmite „încă de pe acum” viitorului Guvern că, pentru a recupera erodarea puterii de cumpărare acumulată în ultimii doi ani şi pentru a respecta principiile care stau la baza mecanismului european de stabilire a salariului minim adecvat, valoarea salariului de bază minim brut pe ţară trebuie stabilită la 5.000 de lei, începând cu 1 ianuarie 2027.

„Introducerea în lege a unui mecanism de stabilire a salariului minim viza tocmai stoparea utilizării salariului minim ca instrument de manipulare electorală şi totodată ca măsura de cumpărare a bunăvoinţei mediului de afaceri. Salariul minim trebuie să fie stabilit în mod transparent şi să poată răspunde necesităţilor lucrătorului şi ale familiei acestuia, ţinând cont de condiţiile economice şi sociale existente la nivel naţional şi protejând totodată accesul la un loc de muncă şi stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Salariile minime care asigură un nivel de trai decent şi ating astfel un prag de decenţă pot contribui la reducerea sărăciei, la susţinerea cererii interne şi a puterii de cumpărare, îmbunătăţesc stimulentele pentru găsirea unui loc de muncă, reduc inegalităţile salariale, diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi şi sărăcia persoanelor încadrate în muncă şi limitează scăderea veniturilor în timpul recesiunilor economice”, mai spun sindicaliştii BNS.